Cum se împart banii publici în energie: 10 persoane ocupă 47 de funcții în 16 companii. „Sistemul a fost construit să-i țină acolo”

Cum se împart banii publici în energie și ce câștiguri sunt în companiile de stat

Oana Gheorghiu a detaliat cum unii dintre acești funcționari obțin venituri lunare impresionante, prin cumularea mai multor funcții de conducere. În postarea de pe Facebook, vicepremierul interimar a oferit exemplele unor salariați care ajung și la venituri de 75.000 de lei/lună.

„Cum se fac banii în companiile de stat din energie? 75.000 lei / lună câștigă un domn, venit cumulat din două funcții în consilii de administrație și o funcție executivă de director; 59.000 lei / lună câștigă un alt domn, pe aceeași rețetă ca mai sus; 58.700 lei / lună primește altcineva dintr-o funcție executivă de director și un provizorat în consiliu de administrație”, a scris Oana Gheorghiu, în mediul online.

10 persoane ocupă 47 de funcții în 16 companii de stat

Oana Gheorghiu a continuat și a explicat că există un caz în care aceleași 10 persoane ocupă 47 de funcții în 16 companii.

„Totodată, aceiaşi 10 oameni cumulează nu mai puțin de 47 de funcții în 16 companii diferite, în diverse roluri: membru în consiliul de administrație, membru în consiliul de supraveghere sau diferite funcții executive de director.

Dacă extindem analiza, aceiași 25 de oameni dețin 77 din 288 mandate active”, a mai scris ea.

Oana Gheorghiu spune că reforma sistemului energetic este o prioritate

Oana Gheorghiu a recunoscut că situația a fost posibilă din cauza unui sistem care „a fost construit să-i țină acolo” pe acești „specialiști”. Ea a subliniat că domeniul energetic este unul dintre cele mai sensibile, cu un impact direct asupra economiei și bugetelor familiilor.

„Dacă azi plătim mai mult decât vecinii noștri, înseamnă că strategia și investițiile din ultimii ani nu au fost corecte”, a declarat ea.

Vicepremierul a explicat că reforma în acest sector trebuie să înceapă cu o analiză detaliată a situației actuale și cu identificarea lacunelor legislative care permit astfel de abuzuri.

„Fiecare regulă nouă se lovește de o veche tradiție: un grup restrâns care rotește aceleași funcții prin aceleași companii și o practică instituțională care a preferat mereu soluția care lasă lucrurile neschimbate”, a adăugat ea.

Ce spune vicepremierul interimar despre schimbările legislative în vigoare

În ceea ce privește posibilitatea de a revoca persoanele din aceste funcții, Gheorghiu a explicat că Legea nr. 158/2025 a adus unele îmbunătățiri.

„Azi e mai ușor să revoci pe cineva care nu se aliniază la noile plafoane de remunerație, în 60 de zile, fără daune. Dar revocarea pentru performanță slabă sau acțiuni contrare interesului companiei rămâne, ca și înainte, o chestiune de clauze contractuale”, a precizat vicepremierul.

Cu toate acestea, ea a subliniat că adoptarea unor noi legi nu este suficientă. „Reforma reală nu înseamnă doar legi noi, ci și să fie închise «portițele» care au permis abuzuri vreme de ani de zile. Trebuie să oprim risipa din companiile de stat”, a concluzionat Oana Gheorghiu.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro