Cum motivează CCR că tăierea pensiilor speciale ale magistraților este constituțională

Explicațiile CCR după decizia privind legea care taie pensiile magistraților

„Dispozițiile criticate asigură o trecere graduală la noile condiții de vechime și de vârstă necesare obținerii pensiei de serviciu și nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituție, prin raportare la Decizia Curții Constituționale nr. 467/2023. Eliminarea actualizării pensiei de serviciu în raport cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional, nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituție, prin raportare la Decizia Curții Constituționale nr. 467/2023”, se arată în comunicat.

Curtea condusă de Simina Tănăsescu a continuat explicațiile pentru care a respins sesizarea făcută de Înalta Curte de Casație, condusă de Lia Savonea: „Sub aspectul dimensionării cuantumului pensiei de serviciu, dispozițiile legale criticate nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituție, prin raportare la deciziile Curții Constituționale nr. 873/2010, nr. 900/2020 și nr. 467/2023”.

Drept argumente la criticile de neconstituționalitate legate de modul cum a fost adoptată legea, Curtea a explicat că angajarea răspunderii Guvernului Bolojan în Parlament, în decembrie 2025, „este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament”. Astfel, „reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției”. Iar „urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate” prin PNRR.

Cu privire la criticile legate de ce conține proiectul Guvernului Bolojan, CCR a precizat că „legea stabilește un mecanism tranzitoriu până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul general de pensionare în sistemul justiției, mecanism care valorifică un raport invers proporțional între nivelul vechimii în funcție și cel al vârstei de pensionare”. Totodată, eliminarea actualizării pensiilor de serviciu în funcție de indemnizațiile aflate în plată respectă Decizia CCR din 2 august 2023, paragraful 157. Iar în privința cuantumului pensiei de serviciu, CCR „nu are competența de a stabili nici valoarea nominală de referință a nivelului acesteia și nici valoarea procentuală ce se aplică asupra bazei de calcul”.

CCR a decis tăierea pensiilor speciale după 5 amânări. 3 judecători propuși de PSD au votat împotrivă

Miercuri, 18 februarie, după 5 amânări și după o ședință care a durat mai puțin de o oră, Curtea Constituțională a stabilit că al doilea proiect al pensiilor speciale ale magistraților, asumat de premierul Ilie Bolojan în Parlament în decembrie 2025, este constituțional.

Au fost 6 voturi pentru și 3 contra. Cei trei care nu au fost de acord cu tăierea pensiilor speciale ale magistraților au fost judecătorii propuși de PSD, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Cristian Deliorga. Foarte interesant, Mihai Busuioc, al patrulea judecător propus de PSD, a votat de data aceasta pentru tăierea pensiilor speciale, adică s-a aliat majorității.

Decizia CCR înseamnă că magistrații se vor pensiona la 65 de ani, nu la 48 ca în prezent, și cu maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din ultimul salariu brut, cum este acum. Mai mult, perioada de tranziție până la vârsta de pensionare de 65 de ani va fi de 15 ani. Iar pensionarea anticipată este posibilă doar cu minimum 35 de ani vechime și cu o penalizare de 2% pe an până la împlinirea vârstei standard de 65 de ani.

Legea merge la promulgare, la președintele Nicușor Dan.

Mai trebuie spus că trimiterea legii la CJUE, așa cum ceruse controversata Lia Savonea, șefa Curții Supreme, a fost respinsă în ședința CCR cu 5 voturi la 4.

România încearcă să salveze 231 de milioane de euro din PNRR

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a declarat miercuri, 18 februarie, după ce Curtea Constituțională a declarat constituțională tăierea pensiilor speciale, că va întreprinde toate demersurile ca să salveze banii europeni din PNRR.

El a precizat că „în orele următoare voi avea discuții cu oficialii europeni cu privire la această evoluție a aprobării legii de către CCR”, deși termenul stabilit cu oficialii Comisiei Europene, adică 28 noiembrie 2025, a fost depășit cu aproape trei luni.

„Voi depune toate eforturile diplomatice, formale și informale, pentru a încerca să salvăm situația jalonului pensiilor speciale și cele 231 milioane de euro, bani europeni nerambursabili”, a conchis ministrul Pîslaru.

Mai amintim că, pe 11 februarie, Dragoș Pîslaru anunța că România a pierdut practic 231 milioane de euro din PNRR din cauza amânărilor repetate ale CCR la pensiile speciale.

Totodată, și premierul Ilie Bolojan a spus pe 18 februarie că, „imediat ce legea va fi promulgată, vom continua toate demersurile pentru a evita pierderea banilor”, este vorba despre cele 231 de milioane de euro din PNRR, aferente Jalonului 215 referitor la pensiile speciale. Șeful Guvernului a vorbit însă și despre noi corecții, fără să explice însă la ce se referă.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro