Cum plasele de pescuit blocate într-un sat danez din cauza Brexitului îi ajută pe soldații ucraineni să lupte cu dronele rusești
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Plase de pescuit blocate în Danemarca în urma ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană au fost livrate Ucrainei pentru a-i proteja pe soldații de atacurile cu drone efectuate de invadatorii ruși, relatează Slate.
Care ar fi legătura între războiul din Ucraina, plasele de pescuit dintr-un sat din Danemarca și Brexit? În mod normal, nu ar trebui să fie. Și totuși, pe măsura intensificării atacurilor rusești cu drone, armata ucraineană trebuie să găsească modalități din ce în ce mai ingenioase pentru a se apăra și a-și limita pierderile, atât umane, cât și materiale. Aici intervine Carl Futtrup, un grădinar în vârstă de 53 de ani, care ducea acum câteva luni o viață liniștită într-un orășel situat la vest de Copenhaga, capitala Danemarcei.
În mod întâmplător, viața sa liniștită a fost dată peste cap într-o zi de războiul care devastează în Ucraina de mai bine de trei ani. În decembrie 2024, cu câteva săptămâni înainte de Crăciun, Carl Futtrup a primit o comandă neobișnuită.
Într-adevăr, armata ucraineană avea nevoie de plase robuste și suficient de groase pentru a intercepta drone încărcate cu muniție, acum principala cauză a mortalității pe câmpul de luptă. Soldații le plasează pe poziții fortificate, tranșee și vehicule de luptă pentru a apăra. Și, potrivit grădinarului danez, aceste plase ar fi extrem de eficiente.
Aceste plase au fost destinate inițial Regatului Unit. Dar disputele dintre Londra și Bruxelles legate de Brexit și negocierile în domeniul pescuitului au împiedicat livrarea lor. În Thyborøn, un sat pescăresc cu aproximativ 2.000 de locuitori situat pe coasta de vest a Danemarcei, aproximativ 450 de tone de năvoade au rămas nefolosite în port.
Solidar cu situația ucrainenilor, Carl Futtrup s-a dus la pescarii din acest sat și i-a convins să doneze plasele nefolosite. „Aceste dispozitive sunt foarte eficiente, deoarece dronele sunt echipate cu elice, iar plasele le prind”, explică Mîhailo Ardașin, un ofițer în cadrul brigăzii de artilerie a Gărzii Naționale a Ucrainei. Ucrainenii le folosesc pe pozițiile lor fortificate încă de la începutul invaziei la scară largă, în principal pentru camuflaj.
Însă potrivit lui Ardașin, cererea pentru astfel de plase a explodat pe măsură ce trupele ucrainene și-au dat seama de eficiența lor în contracararea sistemelor aeriene inamice. Această nevoie este cu atât mai presantă cu cât tabăra rusă intensifică folosirea dronelor cu fibră optică, capabile să ocolească bruiajul electronic.
Carl Futtrup și alți voluntari sunt responsabili pentru transportul acestor plase în Ucraina. Dar această logistică are un cost semnificativ, deoarece fiecare călătorie cu camionul necesită aproximativ 3.000 de euro. Pentru pescari, care nu au niciun beneficiu material din aceste operațiuni, donarea plaselor nu este mereu o opțiune. Carsten Bach, un deputat al partidului de opoziție Alianța Liberală, subliniază că „unii pescari acordă o mare valoare acestor plase”. „Este o investiție semnificativă pentru o întreprindere mică sau pentru un pescar independent”, afirmă el.
Tocmai din acest motiv unii pescari contactați de Carl Futtrup rămân ostili ideii de a-și da plasele. Totuși, această reticență nu l-a împiedicat pe grădinar să furnizeze plase pentru 13 unități ucrainene de pe linia frontului.
Jennifer Kavanagh, de la centrul de reflecție Defense Priorities, cu sediul la Washington, atrage atenția că unele mijloace ieftine de apărare pot fi la fel de eficiente precum cele de ultimă generație. „În Statele Unite, liderii militari și politici caută mereu cea mai bună armă care să le ofere avantaje insurmontabile. Dar războiul din Ucraina arată că alternativele ieftine low-tech pot funcționa uneori la fel de bine ca soluțiile high-tech”, conchide cercetătoarea în domeniul apărării.
