Cum poate fi făcută piața imobiliară mai accesibilă. Soluțiile care ar elimina automat prețurile mari și propunerile fanteziste
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Accesibilitatea pieței imobiliare a devenit temă de campanie electorală în București, pe măsură ce prețurile locuințelor au crescut accelerat în ultimii ani, după pandemie.
Cuprins:
În timp ce Ana Ciceală, candidata partidului SENS, a venit cu soluția plafonării prețului la chirii și a construirii de locuințe sociale de către autorități, un expert din domeniul imobiliar are o soluție care să nu afecteze dreptul de proprietate și nici să nu implice resurse de la bugetul orașului sau al țării.
PUZ-urile, suspendate de Nicușor Dan
Georgian Marcu este proprietarul unei agenții imobiliare, iar în 2021, acesta a anticipat într-un interviu în Libertatea creșterea masivă a prețurilor în București, după ce fostul primar Nicușor Dan, actual președinte al țării, a suspendat PUZ-urile pentru a corecta problemele cu spațiile verzi.
Soluția rapidă ar fi, conform acestuia, transparentizarea prețurilor, astfel încât toată lumea să vadă exact prețurile reale la care se fac tranzacțiile, nu anunțurile fanteziste de pe site-urile de profil.
Exemplul Franței
Acesta dă ca exemplu Franța, unde un astfel de registru există, iar oamenii pot vedea direct pe o hartă ce proprietăți s-au vândut, în ce zonă, cu câte camere și cu ce suprafață. Și, mai ales, cu ce preț.
Practic, Georgian Marcu spune că tot ce trebuie este ca notarii să fie obligați să facă publice aceste informații, fără a fi date adresele exacte, vânzătorul și cumpărătorul, pentru a proteja viața privată.
Nicio soluție socialistă nu funcționează
Acesta spune că niciuna din aceste „soluții” progresiste nu a funcționat și nu funcționează pe termen lung în Occident și că singura soluție cu adevărat viabilă este creșterea ofertei de locuințe. Mai exact, construirea a cât mai multe apartamente și case.
„În Suedia sunt plafonate chiriile, dar știți ce înseamnă asta? Ca să primești o locuință cu o astfel de chirie plafonată în Stockholm există liste de așteptare de 20 de ani. Investitorii, când au văzut că le sunt afectate randamentele, și-au făcut niște calcule și au trecut pe titluri de stat, bursă etc., unde nu există limitări. Iar acest lucru a dus la dezvoltare mai puțină, ceea ce în final a crescut prețurile locuințelor”, spune Marcu.
Un alt exemplu dat de el este Dublin, capitala Irlandei. El citează un studiu de pe Science Direct, care a arătat că după ce s-au aplicat măsuri de control al chiriilor, proprietarii au ieșit de pe piață și au vândut locuințele, ceea ce mai departe a dus la scăderea numărului de locuințe închiriate.
Singura soluție reală este creșterea ofertei
„Singura soluție reală este creșterea ofertei. Să ții cont de cerere și ofertă este economie de bază”, punctează el.
Aici, el dă exemplul Vienei. Acesta a vândut proprietăți și în Viena și spune că orașul este mult mai întins ca suprafață decât Bucureștiul, după ce a înglobat zona metropolitană.
De asemenea, în oraș se construiește mult, iar mare parte din locuințe sunt construite de municipalitate.
Numai că această soluție nu se poate aplica în București: primăria generală nu are bani nici pentru plata energiei termice, iar bugetul general al României este oricum cu mult pe minus, Guvernul majorând taxele pentru a corecta deficitul.
Mai mult, România are deja Agenția Națională pentru Locuințe (ANL), care are în program construirea de locuințe pentru tineri. Instituția a fost însă implicată în multiple scandaluri și a fost folosită de partide ca o sinecură politică.
Austria vs România
„Breaking News, #MafiaImobiliară, în 2022, a construit în Austria 77.346 de locuințe vs 73.338 de locuințe construite în România. Populație, un pic peste 9 milioane în Austria vs 19 în România. În Viena, în același an, s-au construit 21.100 de unități vs 12.249 în București. Două milioane ei, două milioane noi. Dar nu e așa că pentru traficul din București e de vină dezvoltarea imobiliară, nu lipsa investițiilor în transportul în comun? Nu-i așa că se construiește prea mult în București și ar trebui găsită o soluție pentru criogenarea orașului?”, se întreba el retoric pe Facebook.
Acesta spune că dezvoltarea imobiliară se traduce în final în dezvoltarea economică, prin atragerea de multinaționale care să ocupe birourile și salarii mai bune pentru populație.
PUZ-urile suspendate ale lui Nicușor Dan
Problema este că în București, PUZ-urile au rămas suspendate și nu au fost actualizate. Georgian Marcu spunea în 2021 că acest lucru va duce la scăderea ofertei și la scumpiri de două cifre anual.
Numai că, în realitate, prețurile au crescut mult mai mult: prețurile au crescut cu 17% în București doar în acest an față de 2024, conform Imobiliare.ro.
Prețul mediu pe metrul pătrat este acum de 2.178 de euro, față de 1.369 de euro în martie 2020, potrivit Indicelui Imobiliare.ro, adică o scumpire de aproape 60%.
Mai mult, în anumite zone și pe anumite segmente, prețurile sunt chiar duble față de acel moment.
Marcu spune că, de fapt, în București, prețurile sunt duble față de 2020, dar statisticile sunt înșelătoare, deoarece dezvoltatorii includ ca fiind în Capitală locuințe în localitățile învecinate, precum Roșu, Popești, Dobroești, Chitila, Pantelimon etc., iar acestea trag artificial media în jos.
În Cluj-Napoca, prețurile au ajuns la niveluri astronomice, de 3.207 euro pe metrul pătrat!
Dezvoltare integrată cu Ilfovul
El cere o strategie integrată de dezvoltare cu localitățile învecinate, astfel încât persoanele din localitățile limitrofe să beneficieze de infrastructură.
Spre exemplu, să aibă școli și grădinițe în zonă, astfel încât să nu mai fie nevoite să își aducă copiii în București și să traverseze orașul cu mașini.
Problemă rămasă de 15 ani
Acesta a mai acuzat și că politicienii, în general, nu au niciun interes în reglementarea clară a construcțiilor, tocmai pentru ca la fiecare alegeri să aibă ce acuza în campaniile electorale.
El a dat ca exemplu faptul că Planul Urbanistic General (PUG) al Capitalei, adică documentul după care se orientează toată dezvoltarea orașului, este neactualizat de ani buni. Mai exact, este expirat din anul 2010.
Nicușor Dan spunea în anul 2023, din funcția de primar al Capitalei, că Bucureștiul se ghidează după un PUG de 23 de ani, din anul 2000. Teoretic, acesta trebuie actualizat la fiecare 10 ani.
O licitație a fost câștigată acum mulți ani, dar primăria nu a mai alocat fonduri. Arhitecții au semnalat deja problema în noiembrie, potrivit Buletin de București, după ce firma Synergetics, unul dintre contractori, a anunțat că se închide.
„Cum e posibil ca în 2025, în 5 ani de când luptăm contra mafiei imobiliare, PUG-ul să nu fie nici măcar în dezbatere publică, în condițiile în care marea majoritate a studiilor care stau la baza lui sunt realizate de prin 2013? În 5 ani îl făceai de 5 ori dacă chiar doreai să nu mai ai blocuri prin cimitire, pe spații verzi sau între case. Între timp, prețurile s-au dublat!”. Georgian Marcu pe Facebook:
Nu știm nici măcar spațiile verzi
Acesta mai spune că acum, Capitala nu are nici măcar gata Registrul Spațiilor Verzi, o altă problemă reclamată de locuitori.
În martie, primăria a scos la licitație contractul pentru realizarea acestui registru, operațiunea costând 19 milioane de lei, conform Economedia.
Ultimul studiu de acest fel vine din 2013.
Bucureștiul ar avea, în acest moment, 23,21 de metri pătrați de spații verzi per locuitor, în condițiile în care legislația, atât cea europeană, cât și cea națională, prevede un minimum de 26 de metri pătrați, iar Organizația Mondială a Sănătății prevede un minimum de 50 de metri pătrați.
