Nu toţi românii sărbătoresc cu ouă roșii, carne de miel și pască cele trei zile ale Paștelui. Cum sărbătoresc adepții altor religii
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Paștele la alte culte. În acest an, atât ortodcșii, cât și catolicii serbează în aceeași zi Paștele și Învierea Mântuitorului. Însă nu toţi românii sărbătoresc cu ouă roșii, carne de miel și pască cele trei zile ale Paștelui.
Cuprins:
Ortodocșii și catolicii adună peste 85% din cei peste 20 de milioane de români numărați la ultimul recensământ. Altfel spus, astăzi, în prima zi de Paște, 17 milioane de români vor spune "Hristos a Înviat", vor ciocni ouă roșii și vor mânca pască. Însă trei milioane de români au alte obiceiuri. În România există 18 culte recunoscute oficial de statul român.
Spre exemplu, cu ocazia Paștelui, Adventiştii de ziua a 7-a participă la ritualul spălării picioarelor şi se împărtăşesc cu azimă şi must, adepţii cultului Martorii lui Iehova se întâlnesc după apusul soarelui ca să vorbească despre Mortea şi Învierea lui Hristos, iar evreii mănâncă miere cu nucă. „Paştele” acestora nu coincide însă cu cel al otodocşilor.
Cu miel, dar fără ouă
Evreii au sărbătorit pe 4 aprilie Pesahul, care se aseamănă destul de mult cu Paştele ortodocşilor, exceptând ouăle vopsite. În timp ce creştinii sărbătoresc Învierea lui Hristos, evreii celebrează eliberarea din robia egipteană. „Consumăm carne de miel cu azimă-pâine nedospită, timp de şapte zile. Pe masă mai trebuie să avem frunze de pătrunjel şi leuştean care să semnifice viaţa grea pe care au avut-o evreii în Egipt timp de 430 de ani. Consumăm şi miere cu nucă care semnifică ideea de cărămidă şi faptul că evreii au fost folosiţi ca sclavi în construcţii”, explică un reprezentant al comunității.
Ritualul sacrificării mielului are loc între orele 15.00-17.00. În trecut, dacă un evreu nu putea participa la sacrificarea mielului pascal, era obligat să îndeplinească acelaşi ritual o lună mai târziu. Dacă refuza, era exclus din comunitate prin lapidare.
Adventiștii se împărtășesc cu must
Cei 100.000 de adventişti de ziua a 7-a din ţara noastră sărbătoresc Învierea Domnului de patru ori pe an, sâmbăta. Ceremonia este mai mult spirituală şi nu trece prin stomac: nu există tradiţia cozonacilor, sacrificării mielului sau a înroşirii ouălor. Enoriaşii merg la biserică, ascultă predica pastorului, participă la ritualul spălării picioarelor (separat femei şi bărbaţi) şi primesc împărtăşanie cu azimă şi must (tot ce este fermentat este considerat păcat). Masa este mai specială, dar fiecare pregăteşte ce doreşte. „Sunt unele familii care fac cozonaci sau chiar vopsesc ouă, de dragul copiilor, dar asta nu are legătură cu tradiţia, pentru că nu ciocnesc. În rest, dacă ne întâlnim cu ortodocşi răspundem la salutul, pentru că nu este nimic neadevărat”, a declarat Ioan Câmpean Tătar, secretarul Uniunii Bisericii Adventiste de ziua a 7-a.
Adventiştii consideră că Paştele ortodox pune preţ mai mult pe tradiţii care nu au legătură cu învăţăturile Bibliei. „Biserica adventistă nu sărbătoreşte Paştele, ci Sfânta Cină, care aminteşte de momentul în care Isus, înainte de se jertfi, a luat pâinea, a frânt-o şi le-a oferit-o ucenicilor, spunându-le <>. Până atunci vechiul legământ se baza pe jertfa mielului.Sacrificarea mielului este doar o tradiţie, nu apare în Sfânta Scriptură. Tradiţiile sunt frumoase, dar când vin în contradicţie cu Biblia, eu aleg Biblia”, spune un enoriaş adventist.
Martorii lui Iehova, fără ouă roșii
De regulă, enoriaşii se strâng pentru rugăciune după apusul soarelui şi, timp de o oră, discută pe firul istoriei despre Moartea şi Naşterea lui Hristos. În final, sunt împărtăşiţi cu pâine şi vin. Sărbătoarea este simplistă, fără ouă roşii, drob sau pască. „Paştele vine de la evrei în 1513 î.Hr. Până în anul 33 d.Hr., s-a jertfit mielul, după care Isus a instituit un alt legământ în momentul în care a rupt pâinea la Cina cea de taină. De aceea, nu consumăm miel şi nu avem datini cu ouăle roşii. Maria Magdalena nici nu avea voie să se apropie de mormântul lui Isus, dar să mai aducă ouă”, ţină să precizeze Ioan Gordea, preşedintele Asociaţiei Martorii lui Iehova din Cluj-Napoca.
Musulmanii au Ramadanul
Nici comunitatea musulmană nu serbează astăzi Paştele, întrucât nu-l recunosc pe Isus ca fiind fiul lui Allah, ci ca pe un profet. Sărbătoarea care se apropie cel mai mult de Înviere este Ramadanul, celebrat după o lună de post negru, de la răsărit până la apus. În această zi, sunt pregătite mâncăruri speciale, musulmanii îmbracă hainele lor cele mai bune şi prietenii se vizitează între ei.
Lista celor 18 culte
La recensământul din 2011 au fost înregistrate 18 religii, plus cei care au susținut că nu fac parte din niciun cult sau au refuzat să răspundă la această întrebare din chestionar. Predominantă este cea ortodoxă cu 16.307.004 de adepți dintr-o populație de 20.121.641 de persoane, urmată de cea romano-catolică (870.774 de persoane).
1. Religia: ORTODOXA 81.04 %
Cel mai mare procent: 94.66%, in judetul Valcea, respectiv 351.851 de persoane.
La nivel national sunt 16.307.004 de membri ai acestei religii.
2. Religia: ROMANO CATOLICA 4.33 %
Cel mai mare procent: 64.55%, in judetul Harghita, respectiv 200.663 de persoane.
La nivel national sunt 870.774 de membri ai acestei religii.
3. Religia: REFORMATA 2.99 %
Cel mai mare procent: 32.25%, in judetul Covasna, respectiv 67.791 de persoane.
La nivel national sunt 600.932 de membri ai acestei religii.
4. Religia: PENTICOSTALA 1.80 %
Cel mai mare procent: 7.53%, in judetul Suceava, respectiv 47.773 de persoane.
La nivel national sunt 362.314 de membri ai acestei religii.
5. Religia: GRECO-CATOLICA 0.75 %
Cel mai mare procent: 7.13%, in judetul Satu Mare, respectiv 24.568 de persoane.
La nivel national sunt 150.593 de membri ai acestei religii.
6. Religia: BAPTISTA 0.56 %
Cel mai mare procent: 3.81%, in judetul Bihor, respectiv 21.934 de persoane.
La nivel national sunt 112.850 de membri ai acestei religii.
7. Religia: ADVENTISTA DE ZIUA A SAPTEA 0.40 %
Cel mai mare procent: 1.63%, in judetul Mures, respectiv 8.979 de persoane.
La nivel national sunt 80.944 de membri ai acestei religii.
8. Religia: MUSULMANA 0.32 %
Cel mai mare procent: 6.42%, in judetul Constanta, respectiv 21.410 de persoane.
La nivel national sunt 64.337 de membri ai acestei religii.
9. Religia: UNITARIANA 0.29 %
Cel mai mare procent: 6.76%, in judetul Harghita, respectiv 21.023 de persoane.
La nivel national sunt 57.686 de membri ai acestei religii.
10. Religia: MARTORII LUI IEHOVA 0.25 %
Cel mai mare procent: 1.27%, in judetul Mures, respectiv 6.981 de persoane.
La nivel national sunt 49.820 de membri ai acestei religii.
11. Religia: CRESTINA DUPA EVANGHELIE 0.21 %
Cel mai mare procent: 0.66%, in judetul Arges, respectiv 4.015 de persoane.
La nivel national sunt 42.495 de membri ai acestei religii.
12. Religia: CRESTINA DE RIT VECHI 0.16 %
Cel mai mare procent: 4.13%, in judetul Tulcea, respectiv 8.794 de persoane.
La nivel national sunt 32.558 de membri ai acestei religii.
13. Religia: EVANGHELICA LUTHERANA 0.10 %
Cel mai mare procent: 1.89%, in judetul Brasov, respectiv 10.374 de persoane.
La nivel national sunt 20.168 de membri ai acestei religii.
14. Religia: ORTODOXA SARBA 0.07 %
Cel mai mare procent: 1.34%, in judetul Caras-Severin, respectiv 3.948 de persoane.
La nivel national sunt 14.385 de membri ai acestei religii.
15. Religia: EVANGHELICA 0.08 %
Cel mai mare procent: 0.35%, in judetul Sibiu, respectiv 1.402 de persoane.
La nivel national sunt 15.514 de membri ai acestei religii.
16. Religia: EVANGHELICA DE CONFESIUNE AUGUSTANA 0.03 %
Cel mai mare procent: 0.33%, in judetul Brasov, respectiv 1.794 de persoane.
La nivel national sunt 5.399 de membri ai acestei religii.
17. Religia: MOZAICA 0.02 %
Cel mai mare procent: 0.08%, in judetul Bucuresti, respectiv 1.459 de persoane.
La nivel national sunt 3.519 de membri ai acestei religii.
18. Religia: ARMEANA 0.00 %
Cel mai mare procent: 0.02%, in judetul Harghita, respectiv 70 de persoane.
La nivel national sunt 393 de membri ai acestei religii.
ALTA RELIGIE 0.15 %
Cel mai mare procent: 0.88%, in judetul Suceava, respectiv 5.580 de persoane.
La nivel national sunt 30.557 de membri ai acestei religii.
ATEI 0.10 %
Cel mai mare procent: 0.43%, in judetul Bucuresti, respectiv 8.067 de persoane.
La nivel national sunt 20.743 de membri ai acestei religii.
FARA RELIGIE 0.09 %
Cel mai mare procent: 0.40%, in judetul Mures, respectiv 2.201 de persoane.
La nivel national sunt 18.917 de membri ai acestei religii.
INFORMATIE NEDISPONIBILA 6.26 %
La nivel national sunt 1.259.739 de persoane.
