83 de pagini cu reguli. „Modul de viață” impus de autoritățile din China pentru Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing, care încep vineri, 4 februarie, sunt găzduite într-o adevărată fortăreață, cunoscută informal sub numele de „bulă”. Jurnalista Selina Wang, de la CNN, care va relata competiția sportivă, spune că a avut nevoie de săptămâni de planificare atentă pentru a putea pătrunde acolo.
Această „bulă” e cea mai ambițioasă carantină încercată oriunde în lume, de la începutul pandemiei. China s-a remarcat în acești doi ani drept statul care a aplicat cele mai stricte măsuri în cadrul politicii sale „Zero COVID”. Acum, statul asiatic face eforturi considerabile pentru a putea găzdui Jocurile Olimpice, desfășurate în perioada 4-20 februarie, fără niciun impediment cauzat de coronavirus.
Selina Wang povestește că încă de la începutul călătoriei spre „bula” olimpică, participanții primesc un ghid, o carte de 83 de pagini în care sunt trecute regulile obligatorii pe timpul șederii, o carte descrisă de oficialii olimpici drept un „mod de viață”.
Ghidul instruiește participanții să-și încarce valorile zilnice de temperatură într-o aplicație, cu 14 zile înainte de Jocurile Olimpice, și să se izoleze în acest timp pentru a evita să se infecteze.
Pentru a evita orice risc, cei care intră în „bulă” sunt preluați cu „zboruri speciale” - în mare parte cu locuri goale, pentru a păstra distanța socială - pentru a fi aduși la Beijing. La aterizare, ei sunt preluați de personal îmbrăcat complet în costum de protecție, care stropește bagajul cu dezinfectat imediat ce este scos din avion.
„Drumul din avion spre terminal e ca și cum ai intra într-o unitate medicală, mai degrabă, decât într-un oraș gazdă a Jocurilor Olimpice. Lucrătorii îmbrăcați în echipament de protecție alb, cu ochelari de protecție și măști, au direcționat pasagerii prin aeroport. Aeroportul Internațional Beijing, cândva printre cele mai aglomerate din Asia, părea în mare parte pustiu”, relatează jurnalista.
Măsurile sunt atât de stricte, povestește jurnalista, încât personalul aeroportului care întâmpină participanții nu are voie să meargă acasă și este obligat să doarmă în locuri special amenajate, pentru a fi eliminat orice risc de infectare.
Un nou test COVID este făcut imediat după sosire, după care oamenii sunt îmbarcați într-un autobuz care îi duce în „bula” în care sunt incluse locurile de desfășurare a competițiilor, hotelurile unde sunt cazați și sălile pentru conferințe de presă. Toate acestea sunt izolate de restul populației orașului. Se ajunge acolo cu mijloace speciale de transport, pentru a se asigura o separare completă a vieții cotidiene de desfășurarea competiției.
„Bula” în cauză acoperă un spațiu extrem de mare din jurul capitalei, se întinde încă 64 de kilometri nord-vest de Beijing, până la districtul Yanqing, locul de desfășurare a competițiilor de schi alpin, și alți 97 de kilometri până la Zhangjiakou, unde vor fi concursurile de schi nordic.
Toate aceste locații sunt conectate de Beijing printr-o cale ferată de mare viteză, cu secțiuni dedicate participanților olimpici. Este un sistem ambițios conceput pentru a menține participanții departe de populația chineză.
Regulile sunt atât de stricte, încât poliția din Beijing le-a atras atenția localnicilor să nu ajute niciun vehicul olimpic care ar putea fi implicat într-un accident. Autoritățile spun că există medici speciali care să răspundă la orice astfel de accidente.
China și-a sigilat în mare parte granițele în martie 2020 și este încă dificil să intri în țară, din cauza lipsei de zboruri disponibile și a dificultății de obținere a unei vize.
Patru ani de muncă, risipiți după un test pozitiv
„În timp ce așteptam în camera mea rezultatele testului COVID de la aeroport, m-au lovit valuri de anxietate. Ce se întâmplă dacă testul meu a ieșit pozitiv? Sau ce fac dacă e negativ, dar m-am infectat cumva în timpul călătoriei și va fi pozitiv în câteva zile?”, povestește jurnalista emoțiile prin care a trecut în cele șase ore de așteptare.
Cu toate acestea, recunoaște ea, emoțiile nu se compară cu cele ale sportivilor. În cazul lor, un singur rezultat pozitiv la COVID duce la ratarea Jocurilor Olimpice, competiție pentru care muncesc patru ani. Patru ani ca să ajungă în formă maximă, să poată lupta pentru medalii.
„Mai mulți sportivi mi-au spus că s-au autoizolat cu o lună înainte de JO, paranoici că un test pozitiv ar putea distruge momentul pentru care s-au pregătit toată cariera”, spune Selina Wang.
Teama nu se sfârșește la intrarea în „bulă”, întrucât participanții sunt testați în mod constant și trebuie să-și încarce toate datele despre sănătate în aplicația „Beijing My2022”. Dacă cineva din interiorul bulei are un rezultat pozitiv, el va fi închis într-o cameră dintr-o unitate de izolare până când înregistrează două teste consecutive negative, la cel puțin 24 de ore distanță între ele. Odată vindecat, i se permite să se întoarcă la rolul său, deși cu precauții suplimentare, inclusiv necesitatea de a se izola și de a face două teste COVID pe zi.
Cei care nu înregistrează două teste negative riscă să rămână blocați în izolare. Cu toate acestea, organizatorii au promis că se elaborează o politică separată, care să permită acelor cazuri să se întoarcă acasă cât mai curând posibil.
Tot personalul local și voluntarii de la Jocurile Olimpice de iarnă trebuie să respecte aceleași reguli COVID ca oaspeții internaționali. Iar la final, trebuie să se plaseze în carantină timp de 21 de zile înainte de a se întoarce acasă.
În toată China, comunități întregi au fost forțate să se izoleze din cauza unui singur caz de COVID. Prin urmare, pentru autoritățile chineze, orice eșec de a limita cazurile în „bula” olimpică ar putea submina strategia „Zero COVID” și pune în pericol sănătatea și reputația întregii națiuni, drept pentru care nu-și asumă niciun risc în cele trei săptămâni de competiții sportive.
