Cum se formează Guvernul în Republica Moldova - rolul parlamentului și rolul președintelui
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pe 28 septembrie se desfășoară alegeri parlamentare în urma cărora urmează să fie aleși 101 deputați ai Parlamentului Republicii Moldova. Pragul electoral pentru accesul în Parlament este de 5% pentru partide, 7% pentru blocuri electorale și 2% pentru candidați independenți.
Cuprins:
Rolul Parlamentului în Republica Moldova
Parlamentul este organul reprezentativ suprem al Republicii Moldova și unica autoritate legislativă a statului. Organul legislativ este compus din 101 deputați, aleși în cadrul alegerilor parlamentare desfășurate în baza sistemului electoral mixt, care prevede alegerea a 50 de deputați într-o circumscripție națională și 51 deputați aleși în circumscripțiile uninominale, potrivit alegeri.md.
Sistemul mixt astfel configurat este folosit pentru a echilibra reprezentarea diverselor grupuri politice și teritoriale în Parlamentul Moldovei, prin acordarea unui număr de mandate proporțional și, respectiv, uninominal.
Constituția Republicii Moldova prevede că „Parlamentul este compus din 101 deputați aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, pentru un mandat de patru ani”.
Alegerile parlamentare din 2025 se desfășoară, la fel ca în 2021, într-o singură circumscripție națională. Doar concurenții electorali care depășesc pragul – 5% pentru partide, 7% pentru blocuri, 2% pentru independenți – sunt eligibili pentru distribuirea celor 101 mandate.
Acestea sunt atribuite conform metodei d’Hondt, care presupune divizarea voturilor obținute la un șir de numere naturale, mandatele fiind alocate în funcție de cele mai mari rezultate. Pentru validarea alegerilor, este necesară o prezență de cel puțin o treime din alegătorii înscriși în listele electorale.
Potrivit deciziei Comisiei Electorale Centrale (CEC), pe buletinul de vot vor figura la alegerile din 28 septembrie 2025 un număr de 23 de candidați: 15 partide politice, patru blocuri electorale și patru candidați independenți. Lista este deschisă de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare. Următorii pe buletin sunt Partidul „Democrația Acasă” și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare.
Etapele formării Guvernului
Guvernul este autoritatea publică care reprezintă și exercită puterea executivă în Republica Moldova. Conform legislației, președintele Republicii Moldova desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru după consultarea fracțiunilor parlamentare.
Candidatul cere votul de încredere al Parlamentului pentru programul de activitate și lista cabinetului de miniștri. În baza votului de încredere acordat de Parlament. Aprobarea Guvernului se face prin votul de încredere al Parlamentului, care poartă responsabilitate pentru activitatea sa, fiind o republică parlamentară. Șeful statului numește Guvernul prin decret, după care membrii acestuia depun jurământul.
Care este rolul președintelui Republicii Moldova
Președintele Republicii Moldova este șeful statului, garantul suveranității, independenței naționale, al unității și integrității teritoriale a țării. El emite decrete care sunt obligatorii pentru executare pe întreg teritoriul statului. Mandatul președintelui durează patru ani și începe din data depunerii jurământului. Este interzisă îndeplinirea funcției de președinte mai mult de două mandate consecutive.
Maia Sandu deține funcția de președintă a Republicii Moldova începând cu 24 decembrie 2020, după ce a câștigat alegerile prezidențiale din 2020 și a fost realeasă, pentru al doilea mandat, în 2024.
În conformitate cu prevederile Constituției, președintele țării exercită mai multe atribuții în raport cu Parlamentul, Guvernul, corpul judecătoresc, precum și atribuții în domeniul politicii externe, securității naționale și atribuții ceremoniale.
Atribuțiile președintelui în domeniul politicii interne
Președintele Republicii Moldova are dreptul la inițiativă legislativă și poate prezenta Parlamentului proiecte de acte legislative și propuneri legislative, care vizează problematica relațiilor sociale, domeniul securității naționale și apărării sau armonizarea legislației naționale cu cea a Uniunii Europene. Toate proiectele actelor normative elaborate de către președintele țării se remit spre avizare Guvernului.
- poate lua parte la lucrările Parlamentului, adresează mesaje cu privire la principalele probleme ale națiunii;
- promulgă legile adoptate de Parlament, dar este în drept, dacă are obiecții asupra unei legi, să o trimită, în termen de cel mult două săptămâni, spre reexaminare, Parlamentului;
- convoacă Parlamentul, în cel mult 30 de zile după alegerile parlamentare, întrunește Parlamentul în sesiuni extraordinare sau speciale și dizolvă Parlamentul în cazul imposibilității formării Guvernului timp de 45 de zile sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni.
- desemnează candidatul pentru funcția de prim-ministru, după consultarea fracțiunilor parlamentare. În cazul prezenței în Parlament a unei majorități parlamentare absolute formalizate, este obligat să desemneze candidatul înaintat de această majoritate pentru funcția de prim-ministru;
- numește Guvernul, în baza votului de încredere acordat de Parlament și primește jurământul membrilor Guvernului;
- în cazul imposibilității prim-ministrului de a-și exercita atribuțiile sau în cazul decesului acestuia, desemnează un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar până la formarea noului Guvern;
- în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță a funcției, revocă și numește, la propunerea prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului;
- suspendă actele Guvernului, ce contravin legislației, până la adoptarea hotărârii definitive a Curții Constituționale;
- poate iniția referendumuri consultative;
- numește în funcție judecătorii, președinții și vicepreședinții instanțelor judecătorești, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
- numește procurorul general, însă în cazul unor probe incontestabile poate respinge o singură dată candidatura propusă de Consiliul Superior al Procurorilor pentru funcția de procuror general.
De asemenea, președintele Republicii Moldova poartă tratative și ia parte la negocieri, încheie tratate internaționale, inclusiv cele legate de asigurarea securității statului și în domeniul militar, în numele țării și le prezintă spre ratificare Parlamentului.
Președintele acreditează și recheamă, la propunerea Guvernului, reprezentanții diplomatici ai Republicii Moldova. Totodată, primește scrisorile de acreditare și de rechemare ale reprezentanților diplomatici ai altor state în Republica Moldova.
Nu în ultimul rând, președintele Republicii Moldova este comandantul suprem al forțelor armate și poartă răspundere pentru starea securității statului și a sistemului național de apărare în limitele împuternicirilor constituționale și legale.
