Curtea de Apel București a respins propunerea Guvernului de tăiere a pensiilor speciale. 4 zile și România poate pierde 231 milioane euro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Judecătorii de la Curtea de Apel București au respins luni, 24 noiembrie, „cu o majoritate covârșitoare”, al doilea proiect al reformei pensiilor magistraților propus de Guvernul condus de Ilie Bolojan.
„Judecătorii Curții de Apel București, întruniți în Adunarea Generală, astăzi, 24 noiembrie 2025, fiind prezenți 216 din 243 de judecători, cu o majoritate covârșitoare de 215 judecători, își exprimă punctul de vedere prin care resping propunerea legislativă privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, consecvenți fiind în susținerea demersurilor promovate de Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție”, a transmis CAB.
Punctul de vedere a venit după ce Consiliul Superior al Magistraturii a convocat adunările generale ale procurorilor și judecătorilor pentru a afla punctul lor de vedere despre avizul pe care trebuie să-l dea. Apoi, CSM se va reuni și va da avizul care este consultativ. Foarte important, indiferent că avizul va fi pozitiv sau negativ, el trebuie dat cât mai rapid. România are termen-limită 28 noiembrie pentru îndeplinirea jalonului din PNRR despre pensiile speciale, altfel poate pierde 231 de milioane de euro.
Amintim că forma finală a celui de-al doilea proiect de lege privind pensiile speciale ale magistraților a fost publicată în transparență decizională pe 19 noiembrie, după ce primul proiect al Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost respins de Curtea Constituțională pentru că nu avea avizul CSM.
Astfel, magistrații se vor putea pensiona la 65 de ani, nu la 48 cum este legea actuală, cu maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din ultimul salariu brut, cum este în prezent. „Cuantumul pensiei va reprezenta 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă”, prevede proiectul al doilea. Mai simplu spus, a rămas același procent ca în primul proiect, asumat de Guvern în Parlament și respins apoi de CCR.
Modificarea s-a făcut doar la intervalul de tranziție: perioada de tranziție până la vârsta de pensionare de 65 de ani va fi de 15 ani, calculată începând cu 1 ianuarie 2026, și nu de 10 ani, așa cum era în primul proiect. „În cei minimum 25 de ani vechime în magistratură necesari ieșirii la pensie, perioada asimilată de activitate în alte domenii juridice, va fi de 10 ani”, a completat Executivul.
Deși avizul CSM are doar rol consultativ, absența lui poate aduce prejudicii României, care are termen limită pentru jalonul 215 referitor la pensiile speciale data de 28 noiembrie. Bolojan a explicat că noul proiect este „just, corect și respectuos” și a făcut un apel la buna-credință a CSM, adică să dea avizul repede ca să nu se piardă 231 de milioane de euro din PNRR. În schimb, fostul consilier prezidențial Ludovic Orban a fost mai tranșant și a propus ca, dacă magistrații nu cedează, să se facă un sistem de calcul prin care să dispară pensiile speciale și să rămână doar cele pe bază de contributivitate, spunând că magistrații „acţionează împotriva ordinii constituţionale”. Aceste declarații au stat la baza revocării lui de către președintele Nicușor Dan.
