Datele de sondaj avertizează: nici un partid politic din România nu are sprijin larg sau un cec în alb pentru guvernare

• Mai multe sondaje de opinie online sugerează că românii nu au fost prea mulțumiți de ce au avut de oferit candidații la prezidențiale. Iar Klaus Iohannis nu este prea popular, pentru un președinte proaspăt reales;
• PSD este destul de antipatizat de populația online, dar nici un alt partid nu are sprijin puternic și larg în rândul acestei comunități;
• În plus, cei mai mulți oameni nu văd alegerile prezidențiale ca pe o validare a agendei unui partid anume sau ca pe o confirmare că președintele poate impune la guvernare pe cine vrea.

Revenirea la realitate. Votanții nu au îmbrățișat un partid sau o agendă de guvernare anume.

Tentația, chiar și la câteva săptămâni distanță de la alegerile prezidențiale, ar fi să interpretăm votul pentru menținerea în funcție a președintelui Iohannis ca pe ceva mai mult: ca pe o exprimare a sprijinului față de dreapta sau poate o validare a guvernării conform agendei PNL. Mai ales dacă ne gândim la mobilizarea mai mare ca în alte dăți a diasporei și a diferenței de scor mare între ultimii doi candidați rămași în cursă.

În realitate, însă, mai multe sondaje online derulate în această toamnă arată că românii nu au fost foarte mulțumiți de oferta de la aceste alegeri.

Recomandări

Alfred Bulai a făcut infarct în arest. El a fost dus de urgență la spital

Datele de mai jos sunt bazate pe sondaje derulate pe un panel online – o platformă unde oamenii se înscriu pentru a completa sondaje pe diverse subiecte. Așadar, eșantionul fiecărui sondaj este mai degrabă reprezentativ pentru populația online. De aceea, persoanele care au educație superioară, care sunt interesate de politică și care susțin partidele de dreapta sunt mai numeroase în acest grup decât sunt în populația României. Găsiți mai multe informații despre aceste sondaje aici.

Românii nu au fost mulțumiți de opțiunile disponibile

Primul lucru care reiese din datele noastre este că românii nu au părut prea mulțumiți de opțiunile lor electorale. Înaintea primului tur, i-am întrebat pe participanții la un sondaj online cât de satisfăcuți sunt cu opțiunile de candidați. Dintre cei care au răspuns, 66,2% au indicat că sunt mai degrabă nemulțumiți. Doi din zece au răspuns că nu sunt deloc mulțumiți.

Recomandări

Alexandru Bologa, campion paralimpic la judo, la Paris. Este prima medalie pentru România la Jocurile Paralimpice 2024

Viorica Dăncilă e, evident, simpatizată mai puțin decât Iohannis, dar nici președintele reales nu este foarte popular.

I-am întrebat pe oameni cât de mult îi plac pe Dăncilă și pe Iohannis într-un sondaj postelectoral (n = 1.401, perioada: 27 nov – 2 dec). Pe o scală de la 0 la 10, Dăncilă a avut un scor mediu de 1,78 iar Iohannis, de 4,54.

Numai că Iohannis este un președinte proaspăt reales, care ar fi putut avea un scor mai mare în acest sens. Cu atât mai mult cu cât panelul online pe care ne-am bazat este mai favorabil partidelor care înclină către dreapta decât populația țării în general.

PSD este antipatizat, dar nici adversarii nu se bucură de sprijin prea larg

Există, în rândul populației online, un nivel foarte ridicat și acut de antipatie față de Partidul Social Democrat. Însă antipatia față de PSD nu înseamnă că există sprijin larg pentru vreunul din partidele care s-au poziționat ca principalele adversare ale PSD.

În acest moment, ținta negativității celei mai intense este PSD: într-un sondaj online derulat între 6 și 8 noiembrie, am constatat că doar UDMR este respins categoric de o proporție mai mare dintre respondenți.

Astfel, 75,6% dintre respondenți au indicat că nu este deloc probabil să voteze vreodată pentru UDMR, iar 64,4% dintre respondenți au spus același lucru despre PSD – similar cu procentul de oameni care au respins categoric PRODEMO, Demos și UNPR.

Recomandări

Cum va arăta harta deceselor provocate de temperaturile ridicate, în 2050. Mii de români mor în fiecare an ca urmare a efectelor climei

Este vorba despre procentul de oameni care au indicat că nu este deloc probabil să voteze vreodată pentru PSD (64,4%), depășit de procentul de oameni care au spus același lucru despre UDMR (75,6%), și similar cu procentul de oameni care au respins categoric PRODEMO, Demos și UNPR.

În eșantionul acesta, care este puțin mai anti-PSD și mai de dreapta decât populația României, PNL, USR și PLUS sunt respinse de o proporție mai mică de oameni. Însă ele nu se bucură de sprijin larg, ci mai degrabă suscită reacții împărțite, după cum o ilustrează și graficul de mai jos.

De fapt, pentru toate partidele, numărul celor care spun că e deloc sau destul de puțin probabil să-l voteze (valori de la 0 la 4) îl depășește pe cel al oamenilor care înclină în direcția favorabilă partidului.

Ce reiese din acest sondaj e confirmat și de alte studii.

Ca să avem un termen de comparație, ne-am uitat la un sondaj internațional de calitate, denumit European Election Study. Datele din 2014 confirmă că în România avem o negativitate ceva mai mare și mai generalizată față de partide decât în multe state.

De exemplu, românii au respins ideea de a vota vreodată pentru vreo 64% din partidele despre care au fost întrebați și au dat un scor mediu de circa 2,5 probabilității de a vota pentru partidele incluse în studiu (8 partide).

Negativitatea aceasta este comparabilă cu cea observată în Croația (circa 63% din partide respinse, probabilitate medie 2,45) sau Cehia (63%, respectiv 2,72).

Alegerile prezidențiale nu au fost un cec în alb pentru o guvernare de dreapta

Președintele Iohannis a avut un discurs foarte incisiv anti-PSD și pro-PNL în campanie și precampanie. Sunt multe momente când președintele a vorbit de război cu Partidul Social Democrat, a jubilat la ideea distrugerii PSD și a promovat guvernarea PNL; câteva exemple sunt aici, aici, aici sau aici.

În plus, președintele a prezentat uneori câștigarea alegerilor ca fiind un vot pentru o guvernare a forțelor politice pe care le consideră acesta legitime. De exemplu, în programul său scria: “Voturile voastre sunt cele care îmi dau forța legitimă, ca președinte al României, să dau guvernarea doar unei coaliții de partide total dedicate acelorași crezuri și continuării parcursului nostru european și democratic” (vezi p. 83). Așa că am încercat să aflăm ce părere are panelul online pe această temă: reprezintă aceste alegeri o validare a unui “guvern Iohannis” sau a programului de guvernare PNL?

Despre ce au fost, de fapt, alegerile? Le-am prezentat participanților la sondaj câteva opțiuni inspirate de discursul partidelor din campaniile din acest an.

Puțin peste jumătate dintre respondenți au indicat că totuși consideră că scrutinul a fost despre cine trebuie să fie președinte.

Dar 15,7% au spus că a fost despre combaterea corupției și abuzului de putere în politică, iar 10,5%, despre un nou mod de a face politică și 5,2%, că a fost despre legile justiției și aplicarea legii.

Doar 6,4% au indicat că au considerat alegerile ca fiind despre situația economică și nivelul de trai al cetățenilor, iar aproape 11% au ales varianta “altceva” (dintre aceștia, 9% au menționat PSD în comentariile lor unde și-au clarificat opțiunea).

Nu în ultimul rând, am pus o întrebare directă participanților la sondaj: aceste alegeri au dat președintelui Iohannis legitimitatea de a numi la guvernare numai partide pe care le susține? Cu toate că avem de-a face cu un eșantion ușor mai anti-PSD decât populația care trăiește în întreaga Românie, răspunsul a fost „nu” de la majoritatea.

Pe scurt, sentimentele românilor față de partide – inclusiv cele care sunt aparent “pe val” – nu sunt foarte calde.

Nici partidele de dreapta, nici președintele Iohannis nu au o bază de sprijin largă și solidă, iar ideea că ar avea un mandat popular pentru urmărirea unei agende agresive nu prea este susținută de date.

Urmărește-ne pe Google News