De ce au unele țări bine vaccinate o mortalitate încă ridicată. Explicațiile mai puțin cunoscute ale experților
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Vaccinurile anti-COVID au avut drept rezultat o reducere a mortalității de COVID în toiul valului pandemic alimentat de varianta Delta. Dar există diferențe semnificative între cifrele mortalității înregistrate în diferite țări, pe care oamenii de știință nu pot să le explice complet, scrie Bloomberg. O concluzie a experților este că nu doar tipul de vaccin și rata de vaccinare sunt importante, atunci când vine vorba despre reducerea mortalității. Vitale se pot dovedi și strategia de vaccinare cu prioritate a vârstnicilor, sincronizarea dintre campaniile de vaccinare și apariția variantei Delta, imunitatea naturală sau chiar intervalul dintre doze.
Cuprins:
Cele mai multe țări dezvoltate și-au imunizat deja o parte importantă a populației cu cele mai eficiente vaccinuri. Dar efectul a fost diferit, în sensul că în unele țări, mortalitatea a scăzut mai mult decât în altele.
Țări precum Germania, Danemarca sau Marea Britanie au confirmat că mortalitatea COVID a scăzut la o zecime, în comparație cu valurile pandemice anterioare, potrivit calculelor Bloomberg făcute pe baza datelor adunate de Universitatea John Hopkins.
În Israel, Grecia sau SUA, numărul deceselor a scăzut, dar a rămas la cel puțin 50% din cifra valurilor anterioare.
Un număr de țări - în special cele cu venituri mici sau medii - s-au bazat pe vaccinurile chinezești sau rusești, care s-au dovedit mai puțin eficiente decât cele pe baza tehnologiei ARN mesager, folosite în SUA sau Europa. Aceste țări s-au confruntat cu o creștere a numărului de cazuri și de decese începând din iulie, comparativ cu valurile precedente.
Bloomberg a analizat însă situația țărilor care și-au vaccinat mai mult de 55% din populație cu vaccinuri produse în Occident, precum Pfizer sau AstraZeneca.
Una dintre concluzii a fost aceea că nu doar tipul de vaccin și rata de vaccinare sunt importante, atunci când vine vorba despre reducerea mortalității.
„Există o mulțime de factori, dincolo de vaccinare, care contribuie la rezultatele diferite observate în diferite țări”, a declarat Natalie Dean, profesor asistent de biostatistică la Universitatea Emory.
„Chiar și în țările cu o rată mare a vaccinării, putem vedea cum varianta Delta provoacă o creștere a cazurilor. Dar observăm și o povară asupra sistemului sanitar? Iar în cele din urmă cred că observăm și o diferență în această privință”, a adăugat experta.
În mod clar, datele analizate aici reprezintă o fotografie de moment. Nu există garanții că țările unde mortalitatea este scăzută vor putea menține pe termen lung această tendință. Dar există lecții care pot fi trase din cea mai amplă și ambițioasă campanie de vaccinare din istorie.
„Am învățat mai multe în ultimul an și jumătate despre imunologia umană și despre răspunsul la vaccin decât am învățat probabil în ultimele decenii”, a declarat John Wherry, directorul institutului pentru imunologie de la școala de medicină a Universității Pennsylvania.
Importanța intervalului dintre doze
Analiza se concentrează pe țările care au o rată de vaccinare de peste 55% și o populație de cel puțin un milion de locuitori.
Mai departe, sunt analizate doar țările care s-au confruntat cu două valuri pandemice semnificative - unul care a atins vârful cu șase luni înainte ca rata de vaccinare să ajungă la 10% din populație și altul generat în vară de varianta Delta.
Unele dintre țările care au o mortalitate mai mică au stabilit un interval de timp mai mare între cele două doze decât cel folosit în general în lume și recomandat de producătorii vaccinului.
Controversată la momentul instituirii, decizia Marii Britanii de a lăsa 12 săptămâni între dozele de vaccin AstraZeneca, cu scopul de a administra prima doză la cât mai mulți oameni, este acum validată de studiile științifice ca una care oferă o protecție mai puternică.
Danemarca și Germania au aprobat la rândul lor o extindere a intervalului de timp dintre doze - cu până la 12 săptămâni în Germania pentru AstraZeneca și șase săptămâni în Danemarca pentru Pfizer.
Efectul combinat al celor două doze pare a fi mai puternic atunci când a doua doză este administrată după ce sistemul imunitar a răspuns complet la prima doză - adică după mai mult de o lună.
„A fost un experiment natural de imunologie”, a explicat Michael Osterholm, director al Centrului pentru Cercetare în Boli Infecțioase la Universitatea din Minnesota, cu privire la deciziile luate de Marea Britanie și Canada pentru extinderea intervalului.
„Ar fi putut avea un răspuns mai puternic deoarece știm, din punct de vedere imunologic, că sistemul imunitar al oamenilor este mai pregătit pentru a doua doză dacă așteptăm până când procesul de maturizare este complet”, a adăugat acesta.
Calendarul vaccinării și apariția variantei Delta
Diferența dintre mortalitatea în țările vaccinate a fost influențată și de felul în care campaniile de vaccinare s-au sincronizat sau nu cu apariția variantei Delta.
Depistată inițial în India, varianta a făcut ravagii în această țară, apoi spre mijlocul anului a ajuns în multe alte țări.
Țările care au avut cele mai rapide campanii de vaccinare, precum Israel sau SUA, aveau deja o protecție imunitară mai redusă în momentul în care varianta Delta a apărut, au subliniat experți precum Hitoshi Oshitani, epidemiolog la Universitatea Tohoku din Japonia.
Cercetările au confirmat acum că din două grupuri de persoane vaccinate și expuse la varianta Delta, grupul vaccinat cu cinci luni mai devreme a avut o rată de infectare cu 50% mai mare decât a celuilalt grup.
„În contextul scăderii imunității, cu cât mai devreme începi vaccinarea, cu atât mai multe infectări printre vaccinați vei avea acum”, a spus Oshitani.
„De aceea au probabil un număr mare de cazuri și decese raportat la populație în Israel”, a adăugat expertul.
Prin contrast, țările europene care au început mai lent campaniile de vaccinare au livrat majoritatea dozelor în timpul primăverii, cu doar câteva luni înainte ca varianta Delta să se răspândească local.
Vaccinarea cu prioritate a grupurilor la risc
Danemarca nu s-a confruntat cu un număr mare de cazuri de la debutul campaniei de vaccinare, la începutul acestui an, iar autoritățile au ridicat toate restricțiile naționale.
Oficialii spun că decizia de a se concentra mai întâi pe vaccinarea vârstnicilor a ajutat la reducerea totală a mortalității. După vaccinare, mortalitatea a scăzut la 9% din media valurilor precedente pandemice.
Concentrarea pe vaccinarea vârstnicilor a ajutat și Japonia, dar nu în aceeași măsură. Autoritățile din statul asiatic au vaccinat acum în jur de 90% din cetățenii de peste 65 de ani, iar efectul a fost vizibil în august, în momentul în care varianta Delta a generat un număr record de infectări.
În timpul acestui val, mortalitatea a atins 43% din valul precedent, în ciuda faptului că numărul de infectări era de 2,5 ori mai mare decât cel din valul precedent.
Ținând cont de faptul că Japonia este țara cu cea mai vârstnică populație din lume, Delta ar fi putut genera o mortalitate mai mare, dacă autoritățile nu ar fi prioritizat imunizarea celor cu vârste înaintate, în cadrul campaniei de vaccinare care a debutat destul de lent.
Imunitatea naturală după valurile precedente
Valul pandemic din vară din Japonia a mai atras atenția asupra unui alt factor: imunitatea naturală a populației, după valurile anterioare.
Mulțumită măsurilor eficiente de control, țările asiatice au evitat în mare parte valurile pandemice care au lovit înainte de apariția variantei Delta. Asta înseamnă că populațiile sunt acum mai vulnerabile, de unde și reticența din China sau Hong Kong privind deschiderea granițelor.
În același timp, valurile majore precedente par să fi ajutat și țările foarte vaccinate să depășească mai bine valul generat de Delta.
În America de Sud, o regiune unde variantele Gamma și Lambda au făcut ravagii, varianta Delta a avut un impact limitat, posibil datorită faptului că mutațiile anterioare au generat un nivel de imunitate mai mare, iar vaccinurile au acționat ca un rapel, potrivit experților.
O altă diferență poate fi dată de comportamentul populației, potrivit lui Spencer Fox, director asociat la Universitatea din Texas, unde este specializat în estimările privind bolile infecțioase.
„Dacă oamenii nevaccinați dintr-o țară se comportă normal, dar nevaccinații dintr-o altă țară încă sunt precauți, atunci vom vedea tendințe diferite”, a explicat el.
Rezistența americanilor la restricții și reluarea rapidă a circulației și a călătoriilor în prima parte a lui 2021 ar fi putut să contribuie la mortalitatea ridicată a valului generat de varianta Delta, în comparație cu țările europene.
„Există multe variabile în toate aceste locuri, iar lucrurile se mișcă în direcții diferite”, a explicat David Fisman, doctor în boli infecțioase la Universitatea din Toronto.
„Cred că vom fi capabili să înțelegem atunci când ne vom uita în urmă, dar este greu să analizăm în timp real”, a concluzionat el.
