De ce avem nevoie de absorbante gratuite în școlile din România. „Unii zic să le dăm și băieților lame de ras. Asta pleacă de la neînțelegerea problemei”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În două școli din sectorul 6 al Capitalei, elevele au la toaletă dispensere cu absorbante și alte primării din țară vor să preia exemplul. În paralel, există o lege în Parlament care prevede ca fetele din familii dezavantajate să primească tichete sociale de 15 lei pentru un pachet de absorbante. Reprezentanți din ONG-uri, autorități locale și parlamentari au explicat într-o dezbatere publică de ce e nevoie ca fetele din România să primească produse de igienă menstruală.
Cuprins:
- O petiție fără răspuns
- Ce spune viitoarea lege
- Rușinea de a vorbi despre ceva normal
- „Așa este privită menstruația de către adulți”
- Femeile sunt ironizate la muncă pentru că sunt „pe stop”
- Sângele nu e albastru
- Problema absorbantelor lipite pe pereți
- În sectorul 6, două școli au dispensere cu absorbante
- Cu absorbante în școli, este redus absenteismul, stigmatul și bullyingul
- Exemplele care arată că funcționează
La noi, discuțiile despre ciclul menstrual se află în continuare într-un nor de mituri și de rușine. Inclusiv pronunțarea cuvântului „menstruație” se face cu voce joasă. România, prin diferite inițiative, încearcă să pășească pe urmele Scoției, unde sunt distribuite gratuit absorbante și tampoane elevelor. Ca urmare, 60% dintre fetele scoțiene au spus că au putut să-și continue activitățile de zi cu zi în perioada menstruației.
„Sunt atâtea studii care arată că sunt eleve care lipsesc de la ore în zilele de ciclu menstrual din cauză că nu au absorbante”, a spus deputata USR-PLUS Oana Țoiu, într-o dezbatere organizată pe 26 mai, cu două zile înaintea Zilei Internaționale a Igienei Menstruale, de asociațiile Iele Sânziene și Pe Stop.
La nivel local, în sectorul 6 au fost deja montate dispensere cu absorbante în băile din două școli, într-un proiect-pilot. La nivel național, Parlamentul urmează să voteze o lege prin care autoritățile locale să ofere din toamnă un fel de tichete sociale elevelor de peste 10 ani din medii defavorizate.
O petiție fără răspuns
În România, 4,8 milioane de femei au menstruație. Peste 700.000 dintre ele sunt adolescente cu vârste între 12 și 19 ani.
O petiție semnată de aproape 22.600 de oameni a ajuns, în primăvara anului trecut, pe mesele demnitarilor din Ministerul Educației și Ministerul Sănătății. Inițiată de Asociația Iele Sânziene, cerea distribuirea în școli și licee a produselor de igienă menstruală. Petiția și-a dublat aproape semnatarii, un an mai târziu.
Doar că demersul nu a avut o mare trecere atunci. Bugetul pe 2021 era deja făcut, dar chiar și așa, absorbantele intră în categoria produselor consumabile, deci în responsabilitatea autorităților locale, spunea anul trecut secretarul de stat în Ministerul Educației Radu Szekely, pentru Școala 9. El vorbea despre lipsa unei legi prin care primăriile să fie obligate să ofere școlilor aceste produse.
Ce spune viitoarea lege
Cu un astfel de proiect de lege a venit în Parlament deputata USR-PLUS Oana Țoiu, proiect pe care și-au pus semnătura alți 34 de senatori și deputați.
<strong>Proiectul de lege </strong><a href="http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=19488" target="_blank" rel="noreferrer noopener"><strong>„Împreună pentru fete”</strong></a><strong> prevede acordarea unor tichete sociale în valoare de 15 lei pentru procurarea de absorbante și tampoane fetelor din medii defavorizate.</strong>
Adoptat tacit de Senat în septembrie anul trecut, proiectul se află acum la Camera Deputaților, unde mai așteaptă rapoartele a trei comisii: de buget, de învățământ și pentru muncă și protecție socială.
Pentru a ușura cât mai mult procesul de obținere a acestor bani, proiectul prevede ca tichetele să fie acordate automat tuturor elevelor de peste 10 ani care primesc deja o bursă socială sau familiile lor primesc alocație pentru susținere. Adică fete care sunt deja înregistrate în sistemul de ajutor social.
„Este mai scump pentru fete să stea în școală”, a spus Oana Țoiu în cadrul dezbaterii. În proiect sunt incluse și femeile fără adăpost.
Rușinea de a vorbi despre ceva normal
Oana Țoiu recunoaște că s-a temut că proiectul nu va primi voturi pozitive în comisii pentru că femeile sunt în minoritate în Parlament - doar 17% dintre deputați și senatori. „Dar am avut și aliați bărbați, tați de fete care sunt conștienți de problemă”, a explicat deputata.
Subiectul menstruației nu este unul ușor de dezbătut de bărbați, remarcă ea. Sau de adulți, în general. Este încă tabu, ceva „privat”, „murdar”, despre care „nu se vorbește în public” pentru că e „rușinos”.
Este un stigmat cu care luptă ONG-urile feministe din toată lumea. În România sunt două astfel de asociații: Pe Stop și Iele Sânziene, care oferă produse de igienă menstruală, în special în comunitățile vulnerabile, și încearcă să combată sărăcia menstruală prin ateliere de educație.
„Așa este privită menstruația de către adulți”
„La atelierele noastre, adolescentele sunt curioase, dar sunt și foarte rușinoase. Le este rușine să-și cumpere absorbante de la magazin, de exemplu”, a povestit Ioana Ciuhan, fondatoarea Iele Sânziene.
De multe ori, își lasă privirea în jos când aud cuvinte precum „vagin” sau „absorbant” în timpul prezentării aparatului reproducător feminin sau își acoperă privirea când Ioana și colegele ei scot un absorbant din ambalaj.
„Tinerele cred lucrurile astea, că este rușine să vorbești despre ceva normal, pentru că așa este privită menstruația de către adulții din jurul lor”, a punctat Ioana.
Femeile sunt ironizate la muncă pentru că sunt „pe stop”
„Mamele sunt de obicei cele rușinoase. Fetele lor care vin la cabinet sunt foarte atente când le povestesc, dar pe mame le vezi punându-și de multe ori mâinile la ochi”, a povestit și Brîndușa Cimpoca, medic specialist obstetrică-ginecologie.
Din copilărie, învățăm că sângele este ceva scârbos, care ne sperie, pentru că este asociat cu rănile, mai spune medicul. Odată cu prima menstruație, sângele devine un indicator pentru sănătatea corpului. „Ai devenit domnișoară”, aud des fetele. Se vorbește mai mult despre fertilitate decât despre durerile și crampele care vin odată cu prima menstruație.
Dar stigmatizarea nu pornește doar din familie, ci și de la societate, în întregul ei. De exemplu, în SUA, aproape jumătate dintre femei au fost la un moment dat ironizate și tachinate pentru că erau în perioada de menstruație. Mai bine de jumătate dintre bărbații americani cred că este nepotrivit ca femeile să vorbească despre ciclul menstrual la muncă.
<strong>În zonele defavorizate, unde accesul la informații și produse menstruale este mult restrâns, perioada în care sunt la menstruație provoacă frică și anxietate femeilor care nu cer ajutor de teamă că vor fi ostracizate, arată un </strong><a href="https://gh.bmj.com/content/2/2/e000405" target="_blank" rel="noreferrer noopener"><strong>studiu</strong></a><strong> din 2017.</strong>
Și toată această stigmatizare a menstruației provine de la faptul că nu vorbim suficient despre asta, spune Ioana Ciuhan. Și mai departe, induce ideea că femeia este „murdară” atunci când este pe stop.
„Trebuie să vorbim deschis despre asta, în funcție de vârstă. Și trebuie să vorbim inclusiv cu băieții, ca ei să aibă informații și subiectul ăsta să nu mai fie tabu”, crede și ginecologa Brîndușa Cimpoca.
Sângele nu e albastru
Nici reclamele de la TV nu ajută prea mult în sensul ăsta. La spoturile pentru absorbante sau tampoane nu este arătat niciodată un lichid roșu pentru a prezenta sângele, ci unul albastru. În Australia, când s-a încercat cu lichid roșu, telespectatorii au fost deranjați.
„Ce e fiziologic trebuie cosmetizat, doar la pasta de dinți se poate sângera”, remarcă cineva din sală, la dezbatere, referindu-se la reclamele în care oamenii scuipă sânge când se spală pe dinți.
<strong>Reclamele la produse de igienă menstruală prezintă, în general, femeia care poate face orice pe perioada menstruației. Sunt promovate tehnologia și materialul absorbant al tampoanelor sau absorbantelor, datorită cărora activitățile se pot desfășura normal. În spoturi nu se văd însă durerile, crampele, starea de rău.</strong>
S-au văzut într-o singură reclamă făcută de Libresse în 2020. Sub hashtag-ul #wombstories („povești din pântec”, n.r.), spotul enumeră, cu animații explicative, experiențele diferite ale femeilor, de la maternitate și plăcere sexuală la dismenoree (dureri menstruale) și bufeurile menopauzei, adică toate aspectele legate de menstruație.
În România, spotul inițial a fost redus de la 3 minute și jumătate la 36 de secunde și mult „cumințit”.
Problema absorbantelor lipite pe pereți
După ce fetele de la Iele Sânziene au depus petiția lor la Ministerul Educației și Ministerul Sănătății, au avut câteva discuții cu miniștrii și secretarii de stat.
„La Ministerul Sănătății, discuția a fost despre ce ne facem când vor fi absorbantele lipite pe pereți. Asta era marea problemă. Noi nu avem absorbante în școli, dar ne facem griji de risipă”, a povestit Oana Constantin, de la Iele Sânziene.
Poate se vor risipi 100 de absorbante, dar impactul va fi atât de bun pe termen lung, încât nu va mai conta risipa asta mică. O altă discuție a fost că hai să le dăm și prezervative sau să le dăm și băieților ceva, eventual lame de ras. Gândirea asta pornește de la o neînțelegere a problemeiOana Constantin, Asociația Iele Sânziene:
Și înainte de depunerea petiției, cât încă se adunau semnături, au fost și reacții negative: le-au zis că „în curând vor cere și chiloți gratis” sau prezervative și le-au numit „leneșe”.
În sectorul 6, două școli au dispensere cu absorbante
„La noi în sectorul 6, băieții au intrat în toaleta fetelor, s-au jucat cu tampoanele, dar acum s-au mai liniștit. Pentru că am discutat cu ei, facem ateliere și cu fetele, dar și cu băieții, pentru că și ei trebuie să știe”, spune viceprimarul USR-PLUS Mihaela Ștefan.
Până la o lege care să impună primăriilor să asigure din bugetele locale fonduri pentru produse de igienă menstruală, Mihaela Ștefan a încercat ceva local. Un proiect-pilot în două școli generale din Giulești-Sârbi, o zonă defavorizată a Bucureștiului.
Scopul proiectului este, pe de-o parte, de a reduce absenteismul fetelor din cauza menstruației și, pe de alta, de a-i obișnui pe adolescenți, inclusiv pe băieți, că menstruația este ceva normal.
„În Giulești-Sârbi, situația este gravă, pentru că aici trăiește o comunitate săracă”, a spus viceprimarul.
„Directoarea uneia dintre școli mi-a zis că mai iau și îngrijitoarele. Nu este nicio problemă, nu contează dacă ia o fată de 13 ani sau o femeie de 40. Și dacă ia un băiat și duce acasă, la mama care nu-și permite să cumpere absorbante sau tampoane pentru ea sau pentru fiica ei, tot e bine, proiectul și-a îndeplinit scopul”, a adăugat Mihaela Ștefan.
Cu absorbante în școli, este redus absenteismul, stigmatul și bullyingul
Clujul și Galațiul vor să preia proiectul implementat de Primăria Sectorului 6, iar la sectorul 2 se discută, de asemenea, despre asta, a precizat viceprimarul în cadrul dezbaterii. Și Consiliul Local al Sectorului 5 a adoptat în februarie o hotărâre pentru instalarea dispenserelor.
Un astfel de program în care elevele să aibă acces gratuit la produse de igienă menstruală nu doar că ar reduce stigmatul și acel nor de rușine în care este învăluită menstruația, dar ar avea impact și pe termen lung, prin reducerea absenteismului și bullyingului.
<strong>O </strong><a href="https://cdn.shopify.com/s/files/1/0795/1599/files/State-of-the-Period-white-paper_Thinx_PERIOD.pdf?455788" target="_blank" rel="noreferrer noopener"><strong>cercetare</strong></a><strong> din 2019 din SUA arată că accesul redus la astfel de produse este o cauză directă a absenteismului școlar în rândul fetelor. Patru din cinci eleve au lipsit de la ore în acea perioadă a lunii sau cunosc pe cineva care a făcut asta, fie de rușine, fie pentru că nu au bani să-și cumpere absorbante.</strong>
O statistică asemănătoare este și în Marea Britanie, unde 140.000 de eleve cu vârste între 10 și 18 ani lipsesc în fiecare an de la școală cinci-șase zile.
Conform Eurostat, în România, în jur de 415.000 de adolescente cu vârste între 11 și 19 ani se aflau, în 2020, în risc de sărăcie și excluziune socială. Așadar, pentru familiile cu posibilități reduse, cumpărarea unui pachet de 20 de absorbante, care costă între 9 și 14 lei, este o reală povară.
Exemplele care arată că funcționează
Când a gândit proiectul cu tichetele sociale pentru absorbante, Oana Țoiu l-a văzut ca pe un prim pas către ceea ce a reușit deja Scoția: aici, produsele pentru igienă menstruală sunt oferite gratuit în toate școlile, liceele și universitățile încă din 2018. Din 2020, a devenit singura țară din lume care a dat o lege pentru tampoane și absorbante gratuite. Astfel, autoritățile sunt obligate să se asigure că ele sunt disponibile în toate locurile publice pentru oricine are nevoie de ele.
Marea Britanie și Noua Zeelandă i-au urmat recent exemplul, iar Franța a promis că va face la fel. Și alte țări și orașe au implementat programe asemănătoare în școli, pentru a combate „period poverty” sau „sărăcia menstruală”. Un termen ce descrie accesul dificil sau lipsa completă a acestuia la produsele de igienă menstruală.
Dar până la un program național pentru România mai este drum lung, în principal din cauza lipsei de bani. „Când economia își va mai reveni, vom extinde acest proiect pentru toate fetele din școli”, a spus Oana Țoiu.
Dovada că un astfel de program funcționează este chiar în Scoția. Un studiu făcut de Young Scot la doi ani de la introducerea absorbantelor gratuite în școli arată că 83% dintre eleve sunt mai puțin îngrijorate atunci când sunt în perioada menstruației.
<strong>60% dintre fete au spus că au putut să-și continue activitățile de zi cu zi în perioada menstruației și un sfert au recunoscut că accesul la produse de igienă le-a îmbunătățit semnificativ sănătatea mintală.</strong>
Una din opt eleve a recunoscut că familia ei nu are suficienți bani pentru a-i cumpăra absorbante sau tampoane.
Foto ilustrativă: Shutterstock
