De ce este lumea MAGA obsedată de România: o analiză cuprinzătoare New York Times arată cum administrația Trump a continuat munca Rusiei

Legătura Thiess – Parscale

Articolul, semnat de jurnalistul Nicholas Casey, începe cu dezvăluirea unui mesaj transmis urgent, în decembrie anul trecut, de către Adrian Thiess – un consultant politic bine conectat din România – către Brad Parscale, un strateg media digital care lucrează ocazional pentru Donald J. Trump începând din 2012. Thiess și Parscale s-au cunoscut în 2019, când acesta din urmă era implicat în campania de realegere a lui Trump la Casa Albă, precizează autorul.

Thiess îl plătise pe Parscale să vorbească la o conferință organizată la București sub sloganul „Să facem marketingul politic mare din nou”. S-a întâmplat cu o zi înainte ca Robert S. Mueller III, pe atunci consilier special, să își prezinte raportul privind implicarea Rusiei în alegerea lui Trump în funcția de președinte al Statelor Unite. Cei doi s-au înțeles bine, ambii desconsiderând acuzațiile legate de Rusia. În anii următori, Thiess s-a folosit de prietenia cu Parscale pentru a-și face o „portiță” către cercul restrâns al lui Trump, invitându-l chiar pe fiul președintelui american, Donald Trump jr, la București, pentru o nouă conferință.

Dar în acea seară, Thiess nu avea în vedere o conferință, ci voia să tragă un semnal de alarmă. „Ai văzut ce se întâmplă în România?”, l-a întrebat pe Parscale, referindu-se la situația unui candidat la Președinție marginal până atunci, pe nume Călin Georgescu.

Recomandări

Cum s-a ridicat în lumea interlopă „Regina drogurilor” care s-a spânzurat la Rahova: Marsilia Mantu „prepara” stupefiante la cuptorul cu microunde și le vindea la geam

Călin Georgescu, candidatul preferat de Rusia

Un agronom în vârstă de 62 de ani, Georgescu s-a prezentat ca un candidat naționalist și s-a făcut cunoscut inițial cu fel și fel de declarații bizare, cum ar fi că băuturile răcoritoare conțin nanocipuri. În plus, Georgescu și-a exprimat admirația față de controversatul antivaccinist Robert F. Kennedy jr și a realizat mai multe videoclipuri promoționale pe TikTok inspirate aparent din campaniile de propagandă ale liderului de la Kremlin Vladimir Putin.

Preluarea acestui stil de promovare a fost izbitoare, deoarece Putin rămâne extrem de nepopular în România, stat membru NATO cu o bază aeriană în expansiune la Marea Neagră, a cărei importanță a crescut de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina.

Cu toate acestea, Georgescu a adoptat un discurs vehement anti-NATO, acuzând alianța de apărare că împinge țara spre al Treilea Război Mondial și lăudându-l în același timp pe Putin. Georgescu a susținut totodată că nu a cheltuit niciun ban în campanie, spre deosebire de contracandidații săi. Așadar, a fost o mare surpriză că Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale de anul trecut.

Amestecul rus, sub lupa SRI

Următorul șoc a venit câteva zile mai târziu, când Curtea Supremă a României a oprit brusc procesul electoral. Toate buletinele din primul tur au fost invalidate, iar judecătorii au cerut reluarea votului. Georgescu a trișat inclusiv cu ajutorul Rusiei, care a dus o vastă campanie de dezinformare, mai ales pe TikTok. După cum a descoperit Serviciul Român de Informații (SRI), o „armată” de aproximativ 25.000 de conturi false fusese mobilizată de Kremlin pe TikTok pentru a-l promova pe Georgescu.

Recomandări

Toate rachetele din arsenalul Iranului: care sunt acestea și cât de departe pot lovi în teritoriul Israelului

Potrivit SRI, complotul de pe TikTok pentru a-l propulsa pe Georgescu la Președinție a fost orchestrat prin două companii-paravan cu legături cu Rusia. În perioada premergătoare alegerilor, aceste companii au contactat aproximativ 150 de personalități online populare în România și le-au oferit contracte pentru o așa-zisă „campanie de civism și democrație”.

Propulsarea lui Georgescu

Sezonul oficial al campaniei electorale din România începea abia la sfârșitul lunii octombrie, așa că influencerii au fost instruiți să nu susțină un candidat anume, ci să promoveze pe TikTok mesaje naționaliste generale, de exemplu că apartenența la NATO riscă să declanșeze un război cu Rusia – mesaje care coincideau cu platforma lui Georgescu. Influencerii au fost apoi plătiți printr-o a treia companie-paravan folosind criptomonede, a declarat un oficial, ceea ce a făcut ca schema să fie aproape imposibil de depistat până când era în plină desfășurare.

Autoritățile române au constat apoi că peste 25.000 de conturi – unele inactive din 2016 – s-au activat brusc. Acestea au lansat o campanie falsă de tip grassroots pentru Georgescu, inundând internetul cu hashtaguri și comentarii pozitive despre el, ceea ce l-a propulsat rapid în topul algoritmului.

Recomandări

Tatăl lui Sebi Olariu, tânărul mort în accidentul de la 2 Mai, dă în judecată Ministerul de Interne: „Dacă polițiștii nu-l lăsau să plece pe Vlad Pascu, băiatul meu era lângă mine acum!”

Brusc, TikTok-ul românesc arăta diferit. Apărea un om călare pe un cal alb traversând un câmp, iar acest era Georgescu. Un om practicând judo într-un dojo, de asemnea Georgescu. Videoclipurile devenite virale îl arătau pe Georgescu la o biserică ortodoxă, alergând pe o pistă, stând în costum în fața culorilor drapelului românesc – fiecare părea adaptat pentru un alt segment de votanți din România.

Fenomenul ciudat observat de Diana Șoșoacă

Chiar și Șoșoacă, candidata interzisă la alegerile prezidențiale după ce a vizitat Ambasada Rusiei la București, își dădea seama că ceva ciudat se întâmplă. La un moment dat, „ca un fel de experiment”, a povestit ea, a început o transmisie în direct pe TikTok, care inițial avea 1.500 de spectatori. Când a început să scandeze în română „Georgescu”, numărul a crescut brusc la 7.500. „Nu avea cum să fie real”, i-a spus Șoșoacă jurnalistului american.

Agenții români de informații aveau propria teorie. Georgescu, potrivit a două surse din comunitatea de informații, era supravegheat pentru ceea ce numeau „contacte îngrijorătoare” cu persoane legate de Kremlin. La câteva zile după vot, ofițerii de caz au început să descopere dovezi ale complotului de pe TikTok – companii-paravan care făceau plăți secrete către influenceri, pe care le-au numit un „atac cibernetic” – și le-au prezentat președintelui de atunci al României, Klaus Iohannis.

Tulburare în CSAT și dovezi confirmate de NATO

Iohannis a convocat o ședință CSAT și a primit detalii despre complot. Conform unor surse citate de Nicholas Casey, membrii CSAT au fost tulburați, dar puțini au fost surprinși că vinovatul era Rusia. Ministerul român de Externe a furnizat o traducere a raportului de informații partenerilor NATO, care au confirmat concluziile.

În pofida dovezilor tot mai clare despre complotul rusesc, niciuna dintre autoritățile alese ale României, nici măcar președintele, nu avea puterea de a contesta votul, chiar dacă Georgescu părea să-și mențină avântul pe rețelele sociale. Oficialii români contactați de jurnalistul american au spus că semnalau postări, dar le era greu să le elimine. În același timp, victoria surprinzătoare a lui Georgescu i-a energizat pe susținătorii săi, mulți crezând că va câștiga detașat turul doi, programat în prima jumătate a lunii decembrie.

Divizare în creștere după anularea alegerilor

Singura instituție cu puterea de a acționa era Curtea Constituțională a României, un complet de nouă judecători care, spre deosebire de Curtea Supremă a SUA, poate emite o decizie din proprie inițiativă, notează autorul. Pe 4 decembrie, autoritățile române au desecretizat un rezumat de patru pagini al raportului despre complotul de pe TikTok, sperând într-o șansă mică, și anume ca judecătorii să intervină și să anuleze alegerile. Două zile mai târziu, într-o decizie unanimă, judecătorii au făcut exact acest lucru.

În timp ce unii români erau mulțumiți să vadă consecințe majore pentru amestecul rus, alții credeau că instanța a mers prea departe.

Cazul lui Călin Georgescu, comparat cu cel al lui Donald Trump

Parscale însă nu vorbea româna. „Îmi puteți trimite câteva articole în engleză?”, a întrebat el, potrivit lui Thiess.

Adrian Thiess s-a gândit că poate exploata informațiile prin conturarea unei presupuse drame cu „alegeri furate”, o așa-zisă vânătoare de interferențe rusești și un aspirant la Președinție de care autoritățile doreau să scape și să îl trimită în judecată. Și-a imaginat că ar putea găsi un ecou la prietenii săi americani cu ideea că „Georgescu și Trump sunt în aceeași situație”. „Diferența este că unul este cel de-al 47-lea președinte (al SUA – n.r.), iar celălalt este distrus de sistem”. Comparația i se părea evidentă, dar Thiess nu era sigur dacă cineva din cercul lui Trump era de acord.

Donald Trump jr intervine în alegeri cu mesaje ideologice

Apoi, după miezul nopții în România, Trump jr a reacționat pe X: „Incredibil, uite ce se întâmplă în România!”, a scris fiul cel mare al președintelui american. „O altă încercare soroșistă/marxistă de a manipula rezultatul și de a nega voința poporului”, a adăugat el.

Ce a urmat a fost un scrutin prezidențial fără precedent în istoria Europei de Est, dacă nu chiar din era internetului: o poveste care a implicat figuri din MAGA, precum conspiraționistul Alex Jones și provocatorul online Jack Posobiec, cunoscut pentru „Pizzagate”; foști oficiali ai lui Trump, precum Steve Bannon și Brad Parscale; Elon Musk, proprietarul X; fostul prezentator Fox News, Tucker Carlson; și un antreprenor australian în criptomonede, Mario Nawfal – cu toții l-au intervievat pe Georgescu sau l-au susținut public într-o formă sau alta după anularea alegerilor din România.

MAGA, cu ochii ațintiți spre România

De la începutul iernii, alegerile anulate au început să capete tracțiune în mediile de dreapta americane de pe X, unde postările cu cuvinte precum „România”, „Georgescu” și „București” au apărut de șase ori mai frecvent decât în ultimele șase luni, acumulând peste 900 de milioane de vizualizări pe platformă din decembrie. Până în primăvară, cercul apropiat al lui Trump făcea lobby direct în România, un efort care i-a inclus pe vicepreședintele J.D. Vance, emisarul prezidențial pentru misiuni speciale Richard Grenell și Donald Trump jr, care a venit împreună cu Thiess pentru un alt eveniment la București, în aprilie, cu doar câteva zile înainte de alegeri.

Campania clandestină a Rusiei, promovată deschis de peste Atlantic

Până în februarie, obsesia MAGA pentru alegerile prezidențiale din România a ajuns la cele mai înalte niveluri de putere. În acea lună, Vance a susținut un discurs la Conferința de Securitate de la München în care a criticat România pentru că a acționat în baza a ceea ce el a numit „dovezi fragile” de interferență rusească, comparând – în stilul Kremlinului – autoritățile române cu aparatcikii sovietici care închideau disidenți. Liderii europeni prezenți în sală au rămas șocați. Rusia desfășurase o campanie clandestină pentru a oferi țara unui candidat anti-NATO. Acum, America susținea același om – și, de data aceasta, nu mai ascundea acest lucru.

Uluire la București

Ministrul de externe Emil Hurezeanu mi-a spus, scrie Nicholas Casey, că postarea lui Donald Trump jr pe X despre presupusa fraudare a alegerilor și negarea voinței poporului a fost o surpriză. Ori administrația lui Joe Biden a susținut eforturile României de a rezista influenței rusești. Cu o zi înainte de anularea alegerilor, secretarul de stat Antony Blinken a remarcat în mod explicit „efortul rusesc, de mare amploare și bine finanțat” împotriva României. Dar cu fiul lui Trump luând partea lui Georgescu, nu era clar ce versiune a poveștii avea să creadă noua administrație de la Washington.

În timp ce Victor Ponta și George Simion căutau contacte în SUA, media MAGA venea în România. În ianuarie, Shawn Ryan, fost contractor Blackwater și membru al SEAL al Marinei SUA, a zburat la București pentru a-l intervieva pe Georgescu pentru podcastul său „The Shawn Ryan Show”.

Propaganda rusă, răspândită din plin de MAGA și Georgescu

„Este România în mijlocul unei lovituri de stat acum?”, a întrebat Ryan. Georgescu a răspuns „da”. Pe măsură ce discuția se îndrepta spre Rusia, cei doi brodau și teme familiare MAGA, punând sub semnul întrebării rolul Europei în războiul din Ucraina și prezentând NATO ca „agresor” în invazia rusă. „Ca să fie clar, cea mai mare bază NATO construită vreodată în Europa va fi realizată pentru a lansa o ofensivă majoră în Rusia?”, a întrebat Ryan, în mod provocator.

„Exact acesta este cuvântul, ofensivă”, a răspuns Georgescu. „Și nu putem accepta asta. Simplu. Pentru că nu e treaba noastră, nu e războiul nostru”, Ryan a dat din cap în semn de acord.

Punct critic între București și Washington

Până în februarie, relațiile dintre guvernul român și noua administrație Trump atinseseră un punct critic. Surse apropiate de Iohannis – încă în funcție atunci – au spus că a încercat să-l contacteze pe Trump pentru a prezenta dovezile interferenței rusești, dar nu a reușit. Emil Hurezeanu a recunoscut la rândul lui că nici el nu a putut să ia legătura cu noul secretar de stat, Marco Rubio. Unii români aveau acces la Ambasada SUA, dar diplomații de acolo păreau aproape la fel de neinformati ca ei.

Comploturi împotriva României

Până la sfârșitul iernii, devenea tot mai evident că dezinformarea pro-Georgescu era însoțită și de planuri concrete, deși uneori prost concepute, de răsturnare a guvernului. Pe 28 februarie, procurorii au ordonat arestarea lui Horațiu Potra, un mercenar român care conducea o armată privată similară grupului rus Wagner.

Șase zile mai târziu, autoritățile române au anunțat că au descoperit un complot și mai sinistru: un grup de conspiratori care se autointitula „Comandamentul Vlad Țepeș” – numit după domnitorul român brutal care l-a inspirat pe personajul Dracula – „a contactat în mod repetat agenți ai unei puteri străine, aflați atât pe teritoriul României, cât și al Federației Ruse”, pentru a instiga la „îndepărtarea ordinii constituționale actuale”. Au fost reținuți șase conspiratori, sub acuzația de trădare, și au fost expulzați doi diplomați ruși.

Complotul „Dracula” părea să fie doar în stadiul de planificare, dar detaliile apărute în presă erau remarcabil de îndrăznețe și ambițioase: grupul urma să răspândească dezinformare online, să infiltreze structurile de stat, să incite la miting de masă („minimum două milioane de oameni”) care să culmineze cu o lovitură de stat – „îndepărtarea tuturor angajaților din instituțiile statului” și „schimbarea numelui țării, a drapelului și a imnului”.

Mesajele provocatoare ale lui Elon Musk

Georgescu, care părea următoarea țintă posibilă a procurorilor, se îndrepta tot mai mult spre media MAGA pentru a se apăra. În acea lună, a obținut un interviu cu Mario Nawfal, un podcaster australian și antreprenor în criptomonede cu sediul în Dubai. Nawfal, care l-a intervievat și pe ministrul rus de externe Serghei Lavrov, susține că podcastul său este „cea mai populară emisiune pe X”. Dincolo de audiența sa imediată, este citat regulat de Elon Musk.

Nawfal a zburat la București pentru a-l intervieva pe Georgescu. „În adâncul sufletului, vreau să mă adresez cu «domnule președinte», pentru că mi se pare corect”, a spus Nawfal. Curând, Musk s-a implicat și el, redistribuind pe X postările lui Nawfal despre România. „ONG-urile încearcă să distrugă democrația!” a scris miliardarul, redistribuind un mesaj al lui Nawfal care ataca, printre altele, organizația care încercase să ajute TikTok să combată dezinformarea în 2024. „Acest tip este un tiran, nu un judecător”, a comentat Musk la o fotografie a președintelui Curții Constituționale a României.

Mașinăria de mesaje a MAGA părea să facă în mod deschis ceea ce Rusia făcuse în secret, semnalează The New York Times.

Prudență la București

Pe 9 martie, din cauza problemelor cu legea și încălcării obligației de a apăra democrația, Călin Georgescu a fost exclus din cursa prezidențială. „E nebunie!”, a reacționat Elon Musk.

În culisele puterii din București, moralul continua să scadă. Hurezeanu a trebuit să respingă „unele intenții de a mă înlătura, cel puțin din calea gestionării afacerilor oficiale la Washington” și de a fi înlocuit informal cu un om de afaceri pe nume Dragoș Sprinceană, care deține o companie de construcții, printre alte activități, și, cel mai important, este membru al Mar-a-Lago. Potrivit jurnalistului american, un oficial i-a spus că Bucureștiul le-a cerut diplomaților să nu menționeze Rusia în declarațiile despre alegerile din 2024, pentru a evita să-l înfurie pe Donald Trump.

George Simion, „urmașul” lui Georgescu

Pe 28 aprilie, cu șase zile înainte de alegeri, Bucureștiul a primit un alt vizitator american de seamă: Donald Trump Jr., fiul președintelui. Trump Jr. a fost însoțit la București de Adrian Thiess și Brad Parscale.

În acea zi, favoritul cursei prezidențiale era George Simion, naționalistul care îl întâlnise pe Trump jr cu câteva luni înainte la învestirea lui Donald Trump. Unele sondaje îl arătau secondat de Nicușor Dan, care renunțase la o carieră în matematică pentru a deveni primar al Bucureștiului. La fel ca Dan, și Simion avusese o viață înainte de politică, fiind cunoscut inițial ca fondator al „Uniți sub Tricolor”, un grup de ultrași de extremă dreapta, fani ai fotbalului cunoscuți pentru ciocnirile violente cu poliția și, uneori, între ei. Simion a fondat apoi Alianța pentru Unirea Românilor. Dar ciocnirile l-au urmat: atât Republica Moldova, cât și Ucraina aplicându-i interdicții.

Legăturile lui Simion cu MAGA

Nicholas Casey mărturisește că l-a întâlnit pe Simion la prânz cu o zi înainte de vot, lângă un lac din București. Grupul includea un analist conservator de politică externă din Washington și Callum Smiles, un creator de conținut de extremă dreapta din Anglia, care ne-a povestit despre o întâlnire cu un „ostatic de la 6 ianuarie”, un fotograf despre care spunea că este nevinovat. Simion era bine dispus.

Ultima sa călătorie la Washington îi adusese interviuri în podcastul „War Room” al lui Bannon și altul cu Jack Posobiec, teoreticianul conspirației „Pizzagate”. Bannon îi trimisese și un mesaj pentru a-i ura succes în alegeri.

A doua zi, românii s-au îndreptat spre urne. Niciun candidat nu a obținut majoritatea, iar cursa urma să intre în turul decisiv. În zilele dinaintea turului decisiv care urma să decidă alegerile, Simion avea un avans de 10 puncte procentuale față de Dan. Naționalistul nu era încă președinte, dar se comporta deja ca un lider de luat în seamă. Simion a evitat majoritatea dezbaterilor televizate, lăsându-l pe adversarul său singur pe scenă să apere NATO și Uniunea Europeană. Simion i-a spus ulterior unui reporter că Dan este „autist”.

Liderul AUR îl imită pe Trump cu un discurs de învingător într-o înfrângere

Pe 18 mai, la 175 de zile după ce li s-a cerut prima dată să aleagă un președinte, românii s-au dus la vot pentru ceea ce toți sperau să fie scrutinul final. Imediat după închiderea urnelor, Simion radia de încredere în fața unui pupitru. În timp ce Simion se declara câștigător, oamenii deveneau tot mai distrași pe măsură ce verificau telefoanele. Priveau exit-poll-urile, care spuneau o poveste diferită. Simion nu era noul președinte. De fapt, era mult în urma lui Dan. De la pupitru însă Simion și-a continuat discursul, scufundându-se mai adânc într-o realitate proprie. 

MAGA contestă alegerile, la fel ca Rusia lui Putin

Aliații MAGA ai lui George Simion însă nu au recunoscut că acesta a pierdut și s-au alăturat imediat rușilor în a pune la îndoială victoria lui Nicușor Dan. Pavel Durov, directorul executiv al Telegram, a publicat o postare pe X insinuând că oficialii francezi au cerut companiei sale să cenzureze conservatorii români. Grenell, emisarul lui Trump pentru misiuni speciale, a redistribuit tweet-ul lui Durov. „Curajul tău este inspirator”, a scris el.

A urmat Michael T. Flynn, consilierul pentru securitate națională din primul mandat al lui Trump și suspectat de legături cu Kremlinul. „O spun: există o fraudă electorală masivă în alegerile din România, la fel cum a fost o fraudă masivă în alegerile din SUA, în special în alegerile trucate din 2020”, a susținut Flynn, fără dovezi.

Scenariul de la Capitoliu nu s-a repetat în România

Totuși, România din 2025 nu este Statele Unite din 2020. În zilele care au urmat, pretențiile lui Simion că a câștigat au căzut în gol, iar susținătorii săi nu au ieșit în stradă și nu au făcut scenariul de la Capitoliu. Când Simion a contestat rezultatele în instanță – susținând el însuși „dovezi irefutabile de amestec din partea Franței, Moldovei și altor actori”, dar fără a oferi dovezi -, judecătorii l-au respins și au certificat victoria lui Nicușor Dan, conchide The New York Times.

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro