De ce în Brazilia au murit de COVID peste 2.000 de copii. „Cifrele sunt cu adevărat înspăimântătoare”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Scăpat de sub control, virusul a ucis peste 350.000 de oameni în Brazilia, iar estimările experților citați de BBC News spun că mai bine de 2.000 dintre aceștia sunt copii cu vârste până în 9 ani, inclusiv 1.300 de bebeluși. De vină, explică medicii, sunt, pe rând, dimensiunea uriașă a pandemiei din țara sud-americană, sărăcia, lipsa testelor și în general a serviciilor de sănătate adecvate pentru multe familii.
Cuprins:
La mai bine de un an de la debutul pandemiei, numărul infectărilor și al deceselor din Brazilia a ajuns la un nivel fără precedent.
Mai dramatic este că în statul sud-american în jur de 1.300 de bebeluși au murit de COVID, cumva în ciuda dovezilor care arată că, în restul lumii, acest fenomen este extrem de rar.
Elocvent este cazul unei familii care și-a pierdut băiețelul de 1 an, după ce doctorul a refuzat să testeze copilul, spunând că simptomele acestuia nu par să se potrivească cu profilul virusului, scrie BBC News.
După doi ani de încercări și de tratamente la clinicile de fertilitate, Jessika Ricarte aproape că renunțase la ideea de a avea copii. Dar, spre surpriza ei, a rămas în cele din urmă însărcinată și l-a născut pe Lucas.
Problemele au apărut după un an, în plină pandemie, când, într-o zi, micuțul și-a pierdut pofta de mâncare. După ce copilul a început să aibă unele dificultăți de respirație și să pară obosit, Jessika l-a dus la un doctor și a cerut un test COVID.
„Doctorul i-a testat nivelul oxigenului. Era de 86%. Știu că nu era normal”, spune femeia.
Dar Lucas nu avea febră, așa că doctorul a spus că totul e în regulă, că nu este nevoie de un test COVID și că cel mai probabil, copilul are probabil doar gâtul inflamat.
Medicul a asigurat-o pe Jessika că infecția cu coronavirus la copii este rară, i-a dat un tratament cu antibiotice și a trimis-o acasă. În ciuda îngrijorării, la momentul respectiv, femeia nu avea opțiunea de a-l testa pe Lucas la o clinică privată.
După tratamentul cu antibiotice, unele simptome au dispărut, dar nu și oboseala. Iar Jessika era în continuare îngrijorată.
Totul se întâmpla în luna mai a anului trecut, când epidemia era în creștere în Brazilia. Doi oameni muriseră deja în orașul în care locuia familia, Tamboril in Ceará. „Toți ne cunoaștem aici. Orașul era în stare de șoc”, spune femeia.
Pe măsură ce timpul trecea, Lucas se simțea tot mai rău, mai obosit și mai adormit. Iar pe 3 iunie, copilul a început să vomite.
Sindromul inflamator multisistemic
Când s-au întors la spital, doctorii au decis să îl testeze pe Lucas pentru COVID, iar rezultatul a fost pozitiv. Micuțul a fost transferat la o secție de terapie intensivă pediatrică din Sobral, o localitate aflată la două ore distanță, unde a fost diagnosticat cu sindrom inflamator multisistemic (PIMS).
PIMS apare atunci când sistemul imunitar răspunde în mod extrem la amenințarea virusului, ceea ce poate provoca o inflamare a organelor vitale.
Experții spun că sindromul, care afectează copiii la câteva săptămâni după infecția cu coronavirus, este unul rar. Dar experta în epidemiologie Fatima Marinho, de la Universitatea din Sao Paolo, spune că în timpul pandemiei, a văzut mai multe cazuri decât oricând.
Când Lucas a fost intubat, Jessika nu a avut voie să stea în aceeași cameră.
„Puteam auzi sunetul aparatului, acel piuit, dar apoi piuitul s-a transformat într-un sunet continuu. Și știm că asta se întâmplă când cel conectat la aparat a murit. După câteva minute, aparatul a repornit și noi am început să plângem”, spune Jessika.
După acest episod, medicul a ieșit și i-a spus mamei că Lucas a avut un stop cardiac, dar că au reușit să îl resusciteze.
Doctorul Manuel Monte, medicul pediatru care l-a tratat pe Lucas timp de o lună în spitalul din Sobral, spune că a fost surprins de faptul că starea acestuia se înrăutățea, deoarece micuțul nu prezenta factori de risc.
Cei mai mulți copii afectați de COVID au comorbidități - afecțiuni cronice precum diabet sau boli cardiovasculare - sau sunt supraponderali, spune Lohanna Tavares, specialistă în boli infecțioase pediatrice la Spitalul de Copii Albert Sabin din Fortaleza, capitala statului.
Dar acesta nu era și cazul lui Lucas.
În timpul celor 33 de zile în care copilul a stat în spital, Jessika l-a putut vedea doar de trei ori. Lucas avea nevoie de imunoglobulină, un medicament foarte scump, care i-a fost donat de un alt pacient.
Pentru câteva zile, starea copilului s-a îmbunătățit ușor, dar în scurt timp, lucrurile s-au înrăutățit iarăși. Mai întâi, copilul a suferit un accident vascular cerebral.
Medicii sperau totuși că băiețelul își va reveni, dar acest lucru nu s-a întâmplat. În timpul unei nopți, nivelul oxigenului i-a scăzut brusc, iar copilul a murit, la primele ore ale dimineții.
Jessika este convinsă și acum că dacă Lucas ar fi fost testat pentru COVID în mai, atunci când a cerut pentru prima dată acest lucru, copilul ar fi supraviețuit.
„Lucas avea probleme grave, plămânii erau compromiși în proporție de 70%, iar inima era crescută cu 40%. A fost o situație ce putea fi evitată”, spune ea.
Doctorul Monte, care l-a tratat pe copil, este de acord și spune că deși PIMS nu poate fi prevenit, tratamentul este mult mai eficient dacă problema este diagnosticată din timp.
Jessika vrea acum să împărtășească povestea copilului ei, pentru a ajuta alte familii.
Dimensiunea reală a unei tragedii
Există o presupunere greșită cum că copiii nu sunt mai deloc afectați de coronavirus, spune doctorița Fatima Marinho, care este și consilieră a ONG-ului internațional Vital Strategies.
Din cercetarea ei însă reiese că un număr șocant de mare de copii, inclusiv bebeluși, au fost afectați de virus.
Între februarie 2020 și martie 2021, COVID a ucis în Brazilia cel puțin 852 de copii cu vârste de până la 9 ani, inclusiv 518 cu vârste de până la un an, spun cifrele oficiale ale Ministerului Sănătății.
Dar Fatima Marinho spune că bilanțul real este unul dublu. Cifrele oficiale, spune ea, sunt mai mici deoarece lipsa testelor COVID face ca unele victime să fie nediagnosticate.
Marinho a aflat acest lucru calculând mortalitatea în exces cauzată de afecțiunile respiratorii acute nespecificate în timpul pandemiei. A reieșit că în această perioadă, numărul deceselor provocate de un astfel de sindrom a fost de zece ori mai mare decât în anii precedenți.
Calculele au arătat astfel, estimativ, că virusul a ucis în jur de 2.600 de copii de sub 9 ani, inclusiv 1.302 bebeluși.
Cauze: sărăcia, lipsa serviciilor de sănătate și o epidemie scăpată de sub control
Experții spun că numărul uriaș al cazurilor COVID din țară - Brazilia e pe locul doi la acest capitol, după SUA - a crescut și riscurile infectării pentru copii.
„Evident, cu cât avem mai multe cazuri, și, drept rezultat, mai multe spitalizări, cu atât vom avea mai multe decese în toate grupele de vârstă, inclusiv cel al copiilor. Dar dacă pandemia ar fi fost controlată, scenariul ar fi putut fi, evident, minimizat”, spune Renato Kfouri, președintele Departamentului Științific de Imunizare, a Societății Braziliene de Pediatrie, pentru BBC.
Rata mare de infectare a copleșit practic sistemul sanitar al țării.
În întreaga țară, rezervele de oxigen sunt aproape epuizate. Există o lipsă constantă de medicamente, iar multe secții de terapie intensivă nu mai au paturi libere.
În acest timp, președintele Jair Bolsonaro continuă însă să se opună lockdownurilor, iar incidența coronavirusului este crescută de varianta locală, numită P1, care a apărut în Manaus, în nordul țării, anul trecut, și care este mai contagioasă.
Luna trecută, virusul a ucis în Brazilia de două ori mai mulți oameni decât în oricare altă lună a pandemiei. Iar tendința pare încă ascendentă. În prima săptămână a lunii aprilie au existat zile cu peste 4.000 de decese.
O altă cauză a mortalității crescute printre copii este lipsa testelor.
Marinho spune că pentru cei mici, diagnosticul vine întotdeauna foarte târziu, când aceștia sunt deja bolnavi.
„Avem o problemă srioasă cu detectarea cazurilor. Nu avem suficiente teste pentru populația generală și avem și mai puține pentru copii. Pentru că există o întârziere în diagnosticare, există și o întârziere în tratament”, spune ea.
Problema este și că în cazul copiilor, boala este mai greu de diagnosticat, deoarece simptomele celor mici sunt relativ diferite față de cele ale adulților.
Un copil suferă mai degrabă de dureri abdominale, are diaree, dureri în piept. Pentru că există o întârziere în diagnosticare, copilul ajunge la spital când este deja în stare gravă, iar lucrurile se pot complica.Doctorița Fatima Marinho:
Problema ține și de sărăcie și de accesul la serviciile de sănătate.
Un studiu realizat pe 5.857 de pacienți cu vârste sub 20 de ani din Brazilia, derulat de medici pediatri de la școala de medicină din Sao Paolo, a aflat că printre factorii de risc pentru copii se află comorbiditățile și vulnerabilitățile socioeconomice.
Marinho este de acord cu această concluzie: „Cei mai vulnerabili sunt copiii de culoare și cei din familiile sărace, deoarece ei întâmpină cele mai multe probleme când vor să aibă acces la serviciile de sănătate. Aceștia sunt copiii care au cel mai mare risc de deces.
Doctorița spune că una dintre probleme este cea a condițiilor de locuire. în casele aglomerate, izolarea este imposibilă atunci când o persoană este infectată.
În plus, acești copii au de asemenea o problemă de malnutriție, care este „groaznică pentru sistemul imunitar”. Când plățile COVID s-au oprit, milioane de oameni au căzut în sărăcie.
„Am ajuns de la 7 milioane de oameni la 21 de milioane care trăiesc sub limita sărăciei într-un singur an. Deci oamenii sunt înfometați. Toate acestea au un impact asupra mortalității”, spune ea.
Părinți despărțiți de copii
O problemă complicată este și aceea că vizitele părinților la copiii internați în saloanele de terapie intensivă au fost restricționate, de teama infectării.
Doctorița Cinara Carneiro, medic ATI la Spitalul de copii Albert Sabin, spune că acest lucru reprezintă o provocare imensă, nu doar pentru că părinții oferă un confort psihic copiilor, dar și pentru că ei pot ajuta într-un sens clinic, observând mai rapid decât medicii când se simt rău micuții.
În plus, spun ei, absența părinților intensifică și trauma medicilor. „E dureros să vezi un copil murind fără ca părinți lui să fie aproape”, spune Carneiro.
Într-o încercare de a îmbunătăți comunicarea dintre părinți și copii, cadrele medicale de la spitalul Albert Sabin au strâns prin urmare bani și au cumpărat telefoane și tablete.
„Am avut peste 100 de apeluri video între familii și pacienți. Aceste contacte au redus substanțial stresul”, spune ea.
Experții spun că riscul de deces în cazul copiilor este încă foarte mic. Cifrele actuale spun că doar 0,58% din totalul deceselor COVID din Brazilia aparțin unor copii de până la 9 ani. Dar chiar și așa, în țara unde bilanțul deceselor a depășit 350.000, asta înseamnă peste 2.000 de copii.
„Cifrele sunt cu adevărat înspăimântătoare”, spune Carneiro.
