„De ce, indiferent de rezultatul perchezițiilor FBI, ele probabil nu îl vor împiedica pe Trump să candideze”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Constituția SUA nu respinge condamnaților dreptul de a candida pentru președinție, deși condamnații penal nu pot ocupa o funcție federală, iar președinția este o funcție federală.
Cuprins:
Publicația de dreapta “The American Conservative” argumentează că, așa cum a fost ea scrisă și trebuie respectată, Constituția SUA nu prevede condiții ale inexistenței inculpărilor sau condamnărilor penale pentru cineva care candidează la președinția Statelor Unite. De aici se naște o discuție interesantă.
Ce spune legea americană
Într-un material publicat de avocatul Frank DeVito, acesta explică în ”The American Conservative”, temeiurile legale în baza cărora cineva are dreptul de a candida la președinția Statelor Unite, în contextul percheziiților efectuate recent la Mar-a-Lago.
<strong>Potrivit presei de peste Ocean, Trump este acuzat că ar fi sustras documente clasificate și le-ar fi adus la reședința sa. Trump spune că le-a declasificat înainte de a pleca din Casa Albă cu ele. </strong>
DeVito susține însă că, în ciuda unor prevederi din Codul de legi al Statelor Unite, care consideră o infracțiune federală distrugerea sau sustragerea oricărui document aparținând SUA, potrivit Constituției americane, nu există nicio prevedere care să împiedice un condamnat penal sau un inculpat să candideze.
Astfel, spune el, “chiar dacă admitem posibilitatea ca acest raid să fi fost legitim”, iar fostul președinte american să fie chiar condamnat în cele din urmă, precedentele din justiția americană arată că, potrivit Constituției, Trump ar avea “probabil” dreptul să se înscrie din nou în cursa pentru șefia SUA.
“Este adevărat: Congresul a adoptat o lege penală care ar părea să împiedice o persoană condamnată în baza acesteia să ocupe orice funcție federală. Președinția este o funcție federală. În acest sens, limbajul din Codul de legi al SUA pare să excludă ca persoana condamnată să fie președinte”, dezvoltă avocatul.
<strong>”Dar, așa cum am scris anterior, este un principiu de bază al republicii noastre constituționale că Congresul nu are puterea de a modifica sau de a interpreta Constituția. Constituția stabilește în mod clar calificările pentru funcția de președinte al Statelor Unite”, continuă DeVito. </strong>
Să nu fi fost condamnat nu e o condiție de candidatură în Constituția SUA
El arată și în ce constau aceste condiții de a candida, așa cum sunt ele înscrise în Constituția SUA: să fie cetățean al SUA, născut pe pământ american, să aibă vârsta de peste 35 de ani și să fi fost rezident în Statele Unite vreme de minimum 14 ani.
“Există o cerință privind locul nașterii, o cerință privind cetățenia și o cerință privind vârsta. Nu există nicio cerință ca un președinte să nu aibă anumite tipuri de condamnări penale”, argumentează DeVito.
<strong>Congresul, mai spune el, nu poate contrazice Constituția spunând că o persoană cu vârsta de până în 35 de ani sau un cetățean canadian, de pildă, ar putea candida. Atunci de ce, în privința inculpaților sau condamnaților, Congresul ar putea să adauge condiții suplimentare privind candidatura? </strong>
”Poporul să aleagă pe cine dorește pentru a-l guverna”
Chestiunea, explică avocatul, a mai fost abordată în trecut, de Curtea Supremă, în cauza Powell v. McCormack, în 1969. În Powell, Curtea a judecat un caz în care Congresul a încercat să îl excludă prin vot majoritar pe domnul Powell, care fusese ales în mod corespunzător în Camera Reprezentanților a SUA, pe motiv că acesta a deturnat fonduri publice și a abuzat de procedura judiciară. Curtea a susținut că, în aprecierea calificărilor membrilor săi, Congresul este limitat la calificările prevăzute în mod expres de articolul I din Constituție.
În concluzia sa, Curtea a scris, potrivit lui DeVito, că: “un principiu fundamental al democrației noastre reprezentative” este “ca poporul să aleagă pe cine dorește pentru a-l guverna”.
În concluzie, mai scrie avocatul:
“Constituția prevede calificările care permit cuiva să fie președinte al Statelor Unite. Congresul nu ar trebui să aibă autoritatea de a adăuga, de a scădea sau de a modifica în vreun fel aceste calificări, iar poporul ar trebui să aibă dreptul de a alege ca președinte pe oricine este calificat din punct de vedere constituțional. O lege adoptată de Congres nu ar trebui să adauge o barieră pentru a deveni președinte care nu este prevăzută în Constituție. Acest argument a fost prezentat în mod convingător în trecut.”
