De ce modelul finlandizării nu se aplică Ucrainei. Lecțiile războiului de iarnă din 1939 pentru viitorul Europei

Oficialii finlandezi au respins rapid astfel de sugestii, avertizând că impunerea neutralității Ucrainei „nu va aduce o soluție pașnică la criza cu Rusia”, potrivit unei cercetări a institutului de analiză politică Atlantic Council.

Comparație între două războaie la 80 de ani distanță

Pe 30 noiembrie 1939, Stalin a invadat Finlanda, crezând că va câștiga în câteva zile. Similar, Putin se aștepta la o victorie rapidă în Ucraina în 2022.

Pekka Kallioniemi, cercetător postdoctoral la Universitatea Tampere, explică pentru Newsweek: „Stalin, la fel ca Putin, credea că războiul se va termina în doar câteva zile. Planul era ca războiul să se încheie în aproximativ trei săptămâni, astfel încât Finlanda să poată fi oferită lui Stalin ca un cadou de ziua de naștere, pe 21 decembrie”.

În ambele cazuri, Moscova a invocat motive de securitate pentru a justifica invaziile. Kallioniemi adaugă: „Stalin a acuzat conducerea finlandeză că este fascistă, iar ideea invaziei era de a crea o zonă tampon între Germania și URSS”.

Recomandări

Adina Buzatu joacă la prescripție în dosarul de evaziune fiscală cu prejudiciu de 3 milioane de euro. Cum a tergiversat procesul

Finlandizarea nu este o soluție pentru Ucraina

Deși Finlanda a rezistat eroic, Stalin și-a atins obiectivele teritoriale. Această experiență a determinat Helsinkiul să avertizeze Kievul împotriva acceptării oricăror cereri de renunțare la aspirațiile NATO.

Impunerea neutralității asupra Ucrainei nu va aduce o soluție pașnică războiului cu Rusia, a declarat ministrul de externe al Finlandei, adăugând că Moscova nu poate fi considerată de încredere în ceea ce privește respectarea unui acord pe care l-ar semna.

Într-un interviu acordat agenției Reuters, ministrul de externe al Finlandei, Elina Valtonen, a respins modelul de „finlandizare”, subliniind că, în primul rând, Helsinki a rezistat Rusiei în Al Doilea Război Mondial și, în ciuda păcii ulterioare, a continuat întotdeauna să se înarmeze, temându-se de un nou conflict.

Sari Arho Havrén, cercetător asociat la Royal United Services Institute, afirmă pentru Newsweek: „Finlandizarea este un model care aparține coșului de gunoi. A sugera un astfel de model pentru Ucraina servește în primul rând Rusiei și lui Putin”.

Finlandizarea Ucrainei nu ar garanta supraviețuirea Ucrainei așa cum a protejat cândva independența finlandeză. Ucraina de astăzi nu poate accepta restricții privind capacitatea sa de a-și păzi granițele, de a forma alianțe sau de a se apăra împotriva agresiunii rusești.

Recomandări

„Filozofia” lui Călin Georgescu și marea răzbunare

• Pe același subiect: Cum văd experții militari ruși războiul cu Ucraina în 2025: Intensificare, direcția-cheie a Moscovei și un ajutor tot mai redus pentru Kiev

Perspective pentru viitor

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că nu vor avea loc negocieri cu Ucraina dacă aceasta nu renunță la revendicarea granițelor din 1991.

În același timp, ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, și-a exprimat speranța că președintele ales Trump poate face o diferență. El a declarat pentru The Telegraph că Trump poate „deveni Churchillul timpurilor noastre” prin obținerea unui armistițiu „de durată”.

Experții subliniază că situația actuală diferă fundamental de cea din 1939. Orice soluție trebuie să țină cont de aspirațiile europene și euroatlantice ale Ucrainei din ultimele două decenii, precum și de lecțiile istoriei.

Asemănări și deosebiri

Într-adevăr, cele două conflicte militare au multe similitudini. Practic, opinia publică a văzut ambele războaie ca pe niște confruntări între David și Goliath, spune istoricul Andrei Tudor-Stan pentru Libertatea.

Recomandări

Concluziile tragediei aviatice de la Letca Nouă. Cum au murit pilotul și tânăra de 28 de ani care primise zborul drept cadou de la iubit

În primul rând, în 1939, înainte de invazie, URSS a orchestrat câteva operațiuni „sub steag fals”, mergând până la bombardarea propriilor unități dintr-o regiune din zona  de frontieră, după care au dat vina pe finlandezi. Sovieticii au pretins că artileria finlandeză a bombardat, în mod deliberat, teritoriul satului de frontieră, ucigând militari și civili.

Uniunea Sovietică a pretins ca finlandezii să-și ceară scuze și să-și mute forțele armate 20-25 km depărtare de frontieră. Guvernul Finlandei a tăgăduit orice responsabilitate pentru incident și a refuzat să retragă armata din zonă. În mod similar, Rusia a folosit așa-numiții „omuleți verzi” pentru ocuparea Crimeei, în 2014, trupe despre care toată lumea știa că sunt rusești, dar nu purtau însemne militare.

De asemenea,  în 1939, rușii au sperat că imensul avantaj în oameni și echipament o să le aducă o victorie rapidă. Acest lucru nu s-a întâmplat în Războiul de Iarnă, unde  sovieticii au suferit pierderi îngrozitoare – unul din patru soldați nu s-a mai întors acasă. Astfel, din 500.000 de soldați sovietici care au atacat Finlanda, aproximativ 125.000 au căzut pe câmpul de luptă, mulți istorici considerând că cifra este încă una mică, fiind generată de propaganda moscovită. 

Similar, în 2022, rușii au început să sufere pierderi umane uriașe, deși acestea au fost ascunse de narativul oficial de la Kremlin.

Ajutorul primit de Finlanda în 1939 din partea comunității internaționale a fost unul simbolic, concretizat în câteva mii de voluntari. Spre deosebire, Ucraina a primit echipament militar modern în cantități consistente, ceea ce i-a permis să reziste aproape trei ani.

Finlanda a pierdut războiul de iarnă. Nici nu avea cum să fie altfel. Ca și astăzi, Rusia era un colos. Dar pierderile enorme pe care le-a provocat Armatei Roșii au făcut ca victoria să fie pentru ruși una pyrrhica. În consecință, în urma păcii, Finlanda a pierdut doar circa 11% din teritoriu.

Trebuie ținut cont că astăzi, la 3 ani de la începutul invaziei, Ucraina pare că a obosit să reziste agresorului rus. Lipsurile în ceea ce privește echipamentul militar și problema cu rotația cadrelor încep să își arate efectele.

Pe același subiect:

• Avertismentul unui cunoscut politolog rus apropiat Kremlinului: Până în 2030, Rusia s-ar putea prăbuși ca Siria. „Americanii au multe moduri de a ne răni foarte tare”
• Rusia amenință cu represalii considerând că atacul cu rachete americane ATACMS a încălcat o linie roșie
• Pierderile declarate în războiul din Ucraina în decembrie și problema credibilității datelor. Comparații între ucraineni și ruși
• Donald Trump nu i-a propus nimic interesant lui Putin pentru a încheia războiul din Ucraina, spune ambasadorul Rusiei la ONU

Urmărește-ne pe Google News