De ce Piedone nu va plăti niciun fel de daune rudelor celor decedați în incendiul din Colectiv
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Primăria Sector 4, ISUBIF, patronii clubului Colectiv și pirotehniștii care au montat artificiile trebuie să plătească, potrivit deciziei definitive a Curții de Apel București, 36 de milioane de euro daune morale și materiale. Cristian Popescu Piedone a scăpat de această obligație.
Cuprins:
Fostul primar al sectoarelor 4 și 5 a avut averea pusă sub sechestru, iar Tribunalul Bucureşti, în condamnarea pe fond din dosarul Colectiv, l-a obligat să plătească, în solidar cu ceilalți inculpați și cu părțile responsabile civilmente, 50 de milioane de euro - despăgubiri către rudele celor decedaţi şi către răniţii din incendiu.
Curtea de Apel Bucureşti i-a exonerat însă de această obligaţie atât pe Cristian Popescu Piedone, cât şi pe ceilalţi patru funcţionari publici acuzaţi în același dosar.
Curtea de Apel: „Nu au fost acuzați de ucidere din culpă”
Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti au precizat, în motivarea deciziei definitive, publicată pe rejust.ro, că infracţiunea de abuz în serviciu, pentru care a fost condamnat Piedone, „nu poate avea ca urmare imediată moartea sau vătămarea unei persoane”.
Dacă procurorii ar fi considerat că există o legătură de cauzalitate între faptele celor cinci inculpați (funcționarii publici - n.r.) și moartea/vătămarea persoanelor din clubul Colectiv, atunci, ar fi trebuit să-i acuze pe aceștia de una sau mai multe infracțiuni contra vieții sau contra integrității corporale, lucru care nu s-a întâmplat.Decizia CAB din dosarul Colectiv:
În rechizitoriile DNA, se preciza că, prin abuzul în serviciu săvârşit de ei, primarul sectorului 4, cele două subordonate ale lui şi pompierii ISUBIF au pus în pericol viaţa persoanelor care s-au aflat în acel club, din ianuarie 2015 şi până în seara producerii tragediei.
„Dar niciunul dintre supraviețuitorii din clubul Colectiv nu a solicitat despăgubiri pentru că le-ar fi fost pusă viața în pericol”, subliniază judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti, „ci pentru prejudiciul rezultat din vătămarea lor corporală”, iar „instanța nu poate acorda despăgubiri pentru ceva ce nu s-a solicitat”.
Şi în cazul daunelor solicitate de rudele celor care au murit în urma incendiului, judecătorii spun că „aceste sume de bani nu pot fi acordate decât în cazul în care inculpatul este acuzat și găsit vinovat de comiterea unei infracțiuni care a produs moartea unei persoane”.
ISU şi Primăria Sectorului 4 vor achita despăgubirile
Dacă funcţionarii publici condamnaţi în dosarul Colectiv au fost scutiţi de la achitarea daunelor, instituţiile care i-au angajat au devenit, în schimb, bune de plată, potrivit art. 2 și 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
În motivarea deciziei lor, judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti subliniază că „fiecare autoritate sau instituție publică este obligată să ia, în limita competențelor sale, măsuri pentru protejarea vieții și integrității cetățenilor”, iar „constatarea încălcării acestor obligații va conduce la posibilitatea acordării de despăgubiri din partea acestora”.
Astfel, Primăria Sectorului 4 va plăti daune, pentru că, deşi trebuia să stabilească ce fel de autorizații erau obligatorii, prin lege, pentru ca un comerciant să-şi desfășoare activitatea, iar apoi să întocmească hotărâri de consiliu local în acest sens, nu făcut asta şi nu a cerut niciodată vreo autorizație pentru securitatea la incendiu.
La rându-i, Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov va plăti daune pentru că, spun judecătorii, această instituție, care trebuia să asigure aplicarea legii privind înlăturarea riscurilor pe care le creează un incendiu, nu a luat, în cazul clubului Colectiv, măsurile cuvenite.
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
