Se naște o cortină de fier digitală. De ce e România pe ultimul loc în UE la capacitatea de muncă la distanță
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Criza sanitară a accentuat fenomenul de muncă de la domiciliu. În anumite profesii, dacă nu știi să lucrezi de la domiciliu, îți poți pierde slujba. În România, oamenii care au aceste abilități sunt cu cel puțin o treime mai puțini, raportat la populație, față de Europa. În absența abilităților digitale, mai poți face - nu numai, dar în principal - joburi cu un nivel redus al plății. Apare o nouă cortină de fier, precum cea care a împărțit Europa până în 1989.
Cuprins:
Un procent de 27% din forța de muncă din România, adică 1,5 milioane de angajați, pot lucra, teoretic, de acasă. Este cel mai mic nivel din Uniunea Europeană, unde media e de 37%, arată un studiu recent publicat de VoxEU.org și Centrul pentru Cercetare Economică și Politici (CEPR). Acesta din urmă reprezintă o rețea de peste 700 de cercetători de la universități din întreaga Europă. VoxEU este site-ul său de publicare a studiilor.
Dacă în 2019 doar 1 din 20 de angajați europeni putea lucra de la distanță, criza sanitară a schimbat acest lucru. În primul semestru din 2020, milioane de oameni au prestat de acasă, iar asta a făcut posibilă păstrarea locurilor de muncă.
Numai că telemunca nu este o opțiune pentru toată lumea, ceea ce ridică problema unei diviziuni între cei care pot presta online și cei care trebuie să fie prezenți fizic la job.
Cercetătorii au analizat 130 de ocupații și o serie de indicatori legați de sarcinile de lucru.
Granița dintre digital și esențial
Există un “blocaj” când vine vorba de manipularea fizică a obiectelor, inspectarea echipamentelor sau operarea de vehicule ori diverse echipamente. Spre exemplu, comerțul online este posibil doar dacă cineva manevrează coletele în depozite și altcineva livrează marfa la consumator acasă.
Studiul arată că 37% din forța de muncă din Uniunea Europeană poate fi mutată la distanță (teleworkable - n.r.)
România are cel mai mic nivel din UE, doar 27%, în vreme ce în Luxemburg 54% dintre angajați pot beneficia de acest sistem.
Asta, chiar dacă un studiu din aprilie arăta că București este cel mai bun oraș din lume pentru munca de acasă, datorită vitezei mari de internet, a costului mic al vieții și datorită disponibilității firmelor pentru livrarea acasă a alimentelor.
Numai că România înseamnă mult mai mult decât București.
România avea, la finele lunii iulie, 5,57 milioane de angajați activi, potrivit Ministerului Muncii. Dintre aceștia, aproximativ 1,5 milioane ar putea lucra de acasă.
Fără socializare, scade calitatea
Studiul mai arată că media de 37% la nivel european este doar procentul teoretic de angajați care pot fi transferați către telemuncă. Pentru că există o limită până la care munca la distanță poate fi făcută eficient. Sunt domenii în care este nevoie de interacțiune socială.
“Chiar și cele mai sofisticate sisteme de videoconferință sunt puțin probabil să atingă calitatea interacțiunilor față în față, în special când vine vorba de sfaturi medicale, consiliere și învățare”, scrie sursa citată.
Studiul pretinde că doar 13% din joburi ar putea fi făcute la distanță fără o pierdere a calității cauzate de lipsa interacțiunii umane.
Absolvenții de studii superioare, privilegiați
Raportul evidențiază și faptul că trecerea joburilor în mediul online poate adânci prăpastia între joburile bine plătite și cele precare.
Aproape trei sferturi (74%) dintre ocupațiile bine remunerate pot fi trecute la distanță, pe când doar 3% dintre cei cu salarii proaste pot avea acces la telemuncă.
O diviziune apare și în privința studiilor: 66% dintre absolvenții de studii superioare pot lucra de acasă, pe când cei cu niveluri mici de educație au un procent de sub 10%.
Studiul conchide că telemunca poate fi distribuită echilibrat doar în rândul “gulerelor albe”, adică în special în ocupațiile care necesită muncă de birou.
Femeile, înaintea bărbaților
De asemenea, există și diferențe între sexe, femeile având un procent mult mai mare: 45%, față de 30%. Studiul explică acest lucru prin faptul că există mai puține femei în joburi care necesită efort fizic prelungit, precum agricultură, minerit, industrie, utilități, construcții. Potrivit raportului, femeile lucrează îndeosebi în domenii de birou, care pot fi trecute mai ușor la munca la distanță.
Studiul arată că există o diviziune între orașele mari, orașele mici de suburbie și mediul rural, acesta din urmă având cea mai mică pondere privind telemunca.
Explicația: tehnologia a venit mai greu în România
Sociologul Gelu Duminică a declarat pentru Libertatea că digitalizarea este ireversibilă, iar procentul mai scăzut din România este explicat prin faptul că în Occident noile tehnologii IT există de 40 de ani, pe când în țara noastră au intrat mult mai târziu.
“Citeam recent un studiu care spunea că în anii 2040-2050, un procent de 60% din forța de muncă va trebui să aibă competențe digitale. Asta înseamnă, de exemplu, că și gunoierii vor trebui să aibă competențe digitale, pentru a putea manevra echipamentele necesare. România are încă o forță de muncă tradițională, dar acest lucru se va schimba”, spune Gelu Duminică.
Sociologul susține că sistemul educațional va trebui schimbat, astfel încât să fie bazat pe aptitudini, nu pe cunoștințe. De asemenea, trebuie conectat la piața forței de muncă. Sociologul mai spune și că 42% dintre elevi sunt analfabeți funcțional, iar peste 400.000 de copii nu mai urmează școala. Aceștia se vor orienta către munci fizice, care sunt plătite mai prost, iar în timp, acest lucru îi va nemulțumi.
“Clasa inutilă”
De fapt, lipsa competențelor digitale va afecta viața acestor oameni în mod ireversibil. Autorul israelian Yuval Noah Harari făcea predicția, îngrijorătoare, a unor oameni care nu doar că nu vor găsi de lucru, ci vor fi etern șomeri, o “clasă inutilă”.
“Digitalizarea este acum la fel cum a fost industrializarea la început. Cei care intră acum la clasa zero vor ieși din liceu peste 12 ani și vor avea meserii care poate încă nu există. Trebuie să gândim pe termen lung. Asta înseamnă ca fiecare guvern care vine să nu mai gândească pentru un singur mandat și să nu mai vină cu gândul că revoluționează România”, a conchis Gelu Duminică.
Apar oferte de “paradis al telemuncii”
Cum munca de la distanță pare să devină noua regulă, există state care vor să profite de situație. Autoritățile din Insulele Bermude au gândit o inițiativă prin care, în schimbul unei taxe de 263 de dolari, oricine se poate muta în Bermude vreme de un an, de unde să muncească la distanță, conform TravelPulse.com.
Programul oferă o serie de beneficii, precum posibilitatea de a veni și pleca oricând sau de a aduce familia.
“Ca deținător al certificatului de rezidență, vei putea să fii un vizitator pe termen lung în Bermuda, iar noi suntem dornici să împărțim cultura noastră vibrantă și brandul nostru unic în industria ospitalității pentru a vindeca angoasele aduse de coronavirus. Nu mai este nevoie să fii captiv în apartamentul tău dintr-un oraș dens populat, cu restricțiile acompaniatoare și un risc mare de infectare; vino și petrece un an cu noi, lucrând sau programând pe marginea apei”, este citat premierul din Bermuda, David Burt, într-o secțiune a site-ului guvernamental.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
