De ce s-a dus Blinken la Kiev? Presa americană scrie despre un „plan B” și posibilitatea de a permite atacuri cu rachete ATACMS în Rusia
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Șeful diplomației americane Antony Blinken și omologul său britanic David Lammy au sosit miercuri la Kiev pentru o întrevedere cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Pe fondul acestei vizite, presa americană relatează despre necesitatea unui „plan B” și posibilitatea ca SUA să permită folosirea rachetelor ATACMS pentru atacuri împotriva unor poziții militare din teritoriul Rusiei. Administrația de la Washington „lucrează acum la acest lucru”, a recunoscut președintele american Joe Biden.
Cuprins:
De când liderul rus Vladimir Putin a ordonat invazia la scară largă din Ucraina, la 24 februarie 2022, conducerea de la Kiev a insistat că Rusia trebuie să fie alungată de pe întreg teritoriul ucrainean înainte de începerea oricăror negocieri de pace. Acum, în condiţiile în care Rusia continuă să avanseze lent pe câmpul de luptă, iar sprijinul occidental pentru Kiev dă semne de încetinire, Ucraina ar putea fi nevoită să vină cu un plan mai realist, cel puţin pentru următorul an de război, potrivit unor diplomaţi europeni chestionați de The Wall Street Journal (WSJ), relatează news.ro.
Occidentul sprijină în continuare obiectivul declarat pe termen lung al lui Volodimir Zelenski de a recupera tot teritoriul ucrainean ocupat de ruși. Dar unii diplomaţi europeni spun că Ucraina trebuie să fie mai pragmatică în obiectivele şi strategia sa de război. Acest lucru i-ar putea ajuta pe oficialii occidentali să susţină în faţa alegătorilor lor necesitatea de a furniza arme şi ajutor Ucrainei.
Ce a declarat Blinken înainte de a se duce la Kiev
Secretarul de stat Antony Blinken şi omologul său britanic David Lammy se află miercuri la Kiev pentru a discuta despre cea mai bună modalitate de a defini victoria Ucrainei şi despre ajutorul de care va avea nevoie pentru a o obţine, potrivit oficialilor citați de WSJ.
Oficiali europeni de rang înalt susţin că Ucrainei i s-a transmis că o victorie deplină în fața Rusiei ar necesita ca Occidentul să ofere sprijin în valoare de sute de miliarde de dolari, ceea ce nici Washingtonul și nici Europa nu o pot face în mod realist.
Blinken a declarat marţi că face deplasarea la Kiev în parte pentru a vedea „exact cum îşi văd ucrainenii nevoile în acest moment, spre ce obiective (se îndreaptă) şi ce putem face noi pentru a sprijini aceste nevoi”. Blinken a mai declarat că el şi Lammy vor prezenta un raport preşedintelui Joe Biden şi prim-ministrului britanic Keir Starmer, care vor discuta apoi această chestiune la întâlnirea de vineri.
Acest raport ar putea fi preludiul semnării de către SUA şi Regatul Unit a unui acord privind utilizarea de către Ucraina a rachetelor cu rază lungă de acţiune pentru a lovi ţinte din Rusia, însă oficialii avertizează că nu a fost luată încă nicio decizie finală.
De la Washington, purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, John Kirby, a declarat că deplasarea la Kiev nu are drept scop să forţeze Ucraina să intre în negocieri. „Cu siguranţă, un final negociat este cel mai probabil rezultat aici, dar când se va întâmpla acest lucru şi în ce condiţii şi circumstanţe, acest lucru va depinde de preşedintele Zelenski”, a declarat oficialul american.
Atât Rusia, cât şi Ucraina declară că sunt deschise la încetarea focului sau la discuţii de pace, deşi ambele părţi par departe de orice astfel de întâlnire. Ucraina insistă ca trupele ruse să părăsească teritoriul său înainte de a se prezenta la masa negocierilor. În iunie, Kremlinul a cerut Ucrainei să-i cedeze teritoriul ocupat de trupele ruse şi să renunţe și la alte teritorii, precum şi la ambiţiile sale de a adera la NATO.
Zelenski, așteptat în SUA
Oficialii occidentali spun că, deşi Putin susţine că doreşte să înceapă negocieri de pace, nu este de bună-credinţă şi liderul de la Kremlin continuă să creadă că poate obţine câştigurile militare necesare pentru a zdrobi definitiv Ucraina. Tocmai de aceea, sprijinul militar occidental este vital.
Demersul diplomatic are loc înainte de ceea ce ar putea fi o deplasare critică în SUA pentru Zelenski. Acesta s-a angajat să prezinte ceea ce el numeşte un plan de victorie în timpul vizitei sale în SUA pentru Adunarea Generală a ONU, programată în această lună. Zelenski a declarat că doreşte să se întâlnească atât cu Biden, cât și cu cei doi candidați la președinția SUA: republicanul Donald Trump şi democrata Kamala Harris. Nu este clar dacă aceste întâlniri vor avea loc.
„Sper că voi avea ocazia să le arăt acest plan lui Biden şi potenţialilor candidaţi la preşedinţia SUA Harris şi Trump şi să primesc feedback”, a declarat Zelenski în cursul unei deplasări efectuate în Italia în weekendul trecut.
Președintele ucrainean, în proces de adaptare
Diplomaţii occidentali continuă să afirme că alegerile prezidenţiale din SUA rămân esenţiale în ceea ce priveşte cantitatea de asistenţă americană la care Ucraina se poate aştepta pe termen scurt. Cu toate acestea, puţini cred că sprijinul occidental poate continua la nivelurile actuale în anii următori.
Noua propunere de pace planificată de Zelenski este cel mai recent semn că acesta îşi adaptează poziţia publică, care până acum a fost axată pe recâştigarea întregului teritoriu al Ucrainei înainte de începerea oricăror discuţii de pace, notează WSJ.
În cursul verii, Ucraina a luat în considerare discuţii cu Rusia privind limitarea atacurilor asupra infrastructurii energetice a celeilalte părţi, au declarat oficiali ucraineni, ruşi şi occidentali.
Sondajele recente au arătat o creştere progresivă a numărului de ucraineni pregătiţi pentru negocieri de pace, dar puţin peste jumătate din populaţie rămâne în favoarea luptelor până când Ucraina îşi va recăpăta întregul teritoriu.
Oleksii Kovjun, analist politic şi gazdă a unui talk-show online popular, consideră că recunoaşterea faptului că luptele ar putea înceta în condiţiile în care Rusia încă deţine bucăţi din teritoriul ucrainean ar fi un risc politic imposibil pentru Zelenski. „Este sinucidere politică şi nu se poate întâmpla”, a declarat Kovjun.
Un moment dificil pentru Ucraina
Jonathan Eyal, director asociat la Royal United Services Institute, un think tank britanic de apărare, a declarat că este bine să se vorbească în privat cu Ucraina despre provocările sale şi despre forma pe care o are victoria. „Dar nu suntem nici pe departe acolo şi trebuie să fim atenţi ca această discuţie să nu fie interpretată ca o scoatere din priză a Ucrainei”, a spus el.
Unii dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai Ucrainei, cum ar fi ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis, au avertizat de ceva timp că hotărârea Occidentului de a ajuta Ucraina să îşi recâştige teritoriile a scăzut. El s-a alăturat apelurilor ucrainene pentru livrări militare mai rapide şi o relaxare a regulilor care restricţionează utilizarea armelor occidentale pentru a viza Rusia.
Vizita lui Blinken la Kiev are loc într-un moment delicat pentru Ucraina, pe fondul slăbirii sprijinului în Occident pentru continuarea finanţării războiului şi al începerii iernii. De asemenea, această vizită are loc în timp ce forţele ruse continuă să facă progrese lente, dar costisitoare pe front.
De la începutul anului, Rusia a bombardat reţeaua electrică a Ucrainei, ridicând perspectiva unei migraţii în masă a ucrainenilor care îşi părăsesc casele neîncălzite în lunile următoare, a declarat Eric Green, cercetător nerezident la Carnegie Endowment for International Peace, care până anul trecut a fost principalul consilier al lui Biden pentru Rusia în cadrul Consiliului Naţional de Securitate.
Ofensiva din Kursk nu-i entuziasmează pe occidentali
Cu toate că ofensiva din regiunea rusă Kursk a fost salutată la Kiev ca o umilinţă pentru Putin, în Occident creşte îngrijorarea că aceasta ar putea afecta capacitatea forțelor armate ucrainene de a se apăra pe termen lung, a subliniat Green.
Oficialii ucraineni au sperat că ofensiva va forţa Rusia să retragă trupe esenţiale pentru ofensiva din Dombas. Dar există tot mai multe indicii că Moscova nu a muşcat momeala, iar ofensiva rusă continuă să ocupe teritorii strategice în estul Ucrainei.
Ofensiva în Kursk a fost „utilă pentru Ucraina, deoarece a arătat că Ucraina încă poate să lupte şi să producă surprize”, a declarat Green. Dar, în Occident, unii oficiali „îşi exprimă îngrijorarea că este ca o bucată de zahăr care va fi regretată în şase-opt săptămâni”.
Andrew Weiss, de la Carnegie Endowment for International Peace, a declarat că „partenerii Kievului sunt cu siguranţă îngrijoraţi de capacitatea Ucrainei de a rezista unui atac militar rus la scară largă”. Cu toate acestea, el a spus că abilitatea puterilor occidentale de a presa Ucraina să facă concesii la care se opune este limitată. „Operaţiunea din Kursk reaminteşte încă o dată că ucrainenii păstrează multă îndrăzneală şi dorinţa de a-i surprinde chiar şi partenerii occidentali”, a spus el.
Undă verde pentru Ucraina să atace cu rachete ATACMS în Rusia?
Pe de altă parte, The War Zone scrie că administrația Biden ar putea da undă verde Ucrainei să folosească rachete ATACMS împotriva unor ținte militare din teritoriul recunoscut internațional al Rusiei. Informația este relalată și de agenția de presă Reuters, care îl citează chiar pe președintele Biden.
„Am vorbit cu Blinken în urmă cu două zile, iar el călătorește cu omologul său britanic la Kiev pentru a le spune practic că le vor permite să lovească Rusia cu ATACMS”, ar fi declarat pentru Axios republicanul Michael McCaul, președintele Comisiei pentru afaceri externe din Camera Reprezentanților.
House Foreign Affairs Chairman Michael McCaul said “I talked to Blinken two days ago, and he is traveling with his counterpart from the UK to Kyiv to basically tell them that they will allow them [to hit Russia with ATACMS]” during an interview with me at #TribFest24 on Friday. https://t.co/ZBjzXOG4IE— Juliegrace Brufke (@juliegraceb) September 10, 2024
În pofida insistențelor Kievului, administrația Biden a interzis folosirea rachetelor ATACMS pe teritoriul rus. Marea Britanie a aplicat restricții similare în privința rachetelor Storm Shadow furnizate Ucrainei. Aceste restricții au fost criticate atât la Washington, cât și la Londra.
Dacă va obține ridicarea restricțiilor, Ucraina va putea lovi ținte situate până la circa 300 de kilometri distanță, ceea ce va submina capacitatea Rusiei de a desfășura trupe și de a ridica bombardiere în apropierea frontierei.
Întrebat despre posibilitatea anulării restricțiilor, Joe Biden a declarat că administrația sa „lucrează acum la acest lucru”.
Kreminul continuă să amenințe
Se pare că Washingtonul a decis deja să permită Ucrainei să utilizeze armele pentru lovituri cu rază lungă de acţiune în interiorul Rusiei, a comentat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de Reuters, potrivit news.ro.
Moscova va avea un răspuns „adecvat” dacă acest lucru s-ar întâmpla, a spus Peskov, susținând că „nu trebuie să ne aşteptăm la un singur fel de răspuns peste tot”.
„La toate aceste acţiuni, operaţiunea militară specială este răspunsul”, a insistat el, folosind termenul preferat de Kremlin pentru a prezenta agresiunea sa militară din Ucraina şi sugerând că Moscova nu are de gând să renunţe la război.
SUA, Germania, Franţa şi Marea Britanie „devin părţi în războiul din Ucraina”, a reacționat la rândul său președintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, care face de mai mult timp această acuzație.
„Toate acestea vor duce la faptul că ţara noastră va fi nevoită să răspundă prin utilizarea de arme mai puternice şi distructive pentru a-şi proteja cetăţenii”, a amenințat politicianul rus.
Modoranvasile 11.09.2024, 22:58
Nu e bine deloc ca în doi ani nu se ajunge la înțelegere sa se facă pace
VolodimirZelenski 11.09.2024, 23:21
Vladimir Vladimirovici nu vrea.
Sfantul__Cuvios_Pafnutie 12.09.2024, 04:06
Păi una dintre condiţiile Liderului Suprem e să ieşim şi noi din NATO. Ce zici, ne executăm?
VolodimirZelenski 12.09.2024, 10:50
Nu noi ne executam, preasfinte. Executam pe altcineva.