De ce sunt mai vulnerabile la cutremur clădirile cu magazine la parter? Un inginer român explică la ce trebuie să fim atenți într-un apartament
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Primul nivel devine mult mai elastic decât restul clădirii, fiindcă magazinele, restaurantele și parcările sunt spații deschise. În momentul în care cutremurul lovește clădirea, parterul preia prea mult din oscilații și cedează. Fenomenul se numește „parter flexibil” și este una dintre cauzele prăbușirii multor clădiri din Turcia, în urma seismelor, explică inginerul Matei Sumbasacu.
Cuprins:
Bilanțul deceselor după cutremurul de 7,8 magnitudine de luni dimineață, din Turcia, ajunsese miercuri seară la 12.000 și continuă să crească, în timp ce salvatorii caută supraviețuitori sub dărâmături.
Câteva mii de clădiri au fost avariate, în special în orașul Gaziantep, în care locuiesc aproximativ două milioane de persoane și care se află la granița cu Siria, multe dintre ele până la pragul de colaps parțial sau total, transformându-se în grămezi de moloz. Unele blocuri s-au prăbușit la câteva ore după seism, după ce le-a cedat structura deja afectată.
Clădirile s-au prăbușit în direct pe rețelele sociale
Imaginile surprinse de oameni și de camerele de supraveghere din oraș sunt tragice. Clădirile pică pur și simplu cu totul, ca niște piese de domino, sau se surpă de la bază, trăgând în jos și restul etajelor, unele peste alte. Filmările au circulat pe rețelele sociale. Unii oameni au transmis în direct.
In #Sanliurfa the moment a building collapsed recorded by mobile phone hours after 7.8 #earthquake hits Turkey. #deprem pic.twitter.com/YDc8DH9lbn
— JournoTurk (@journoturk) February 6, 2023
#Turkey #earthquake #Syria #Iraq #Turkey #Iran#earthquake #Turkey
— vipin singh (@vipin_tika) February 6, 2023
Prayers for Turkey ?????????? pic.twitter.com/Eh6ny5qYut
„Când vorbim despre cutremure și despre răspunsul clădirilor la cutremur, vorbim despre rigiditate. Cutremurele induc o vibrație și vibrația aia se manifestă într-un anumit fel în funcție de rigiditatea structurală. Ce e important este să nu ai variații mari de rigiditate. Adică să nu ai un etaj mai flexibil decât celelalte”, explică inginerul Matei Sumbasacu, într-o discuție cu Libertatea.
Cu un masterat în analiza și structura clădirilor cu risc seismic, Sumbasacu are 34 de ani și este fondatorul asociației Re:Rise. ONG-ul se ocupă de găsirea și implementarea unor proiecte pentru conștientizarea riscului la cutremur.
În primele ore de după evenimentele din Turcia, asociația a publicat pe pagina sa de Facebook mai multe informații și explicații despre modul în care s-au produs seismele și despre felul în care s-au prăbușit clădirile.
Cum se comportă clădirile la cutremur
Experții în construcții din toată lumea definesc mai multe „tipuri de colaps” sau tipurile de clădiri cele mai predispuse la prăbușire în cazul unui cutremur.
Unul dintre aceste tipuri, întâlnit, potrivit Re:Rise, în cazul multor imobile din Turcia, este „soft-story” sau „parter flexibil”. Sunt clădirile care au la parter spații deschise, cu puține elemente structurale și multe ferestre. Este vorba, așadar, de clădirile care au la primul nivel magazine, restaurante sau parcări.
„Clădirea trebuie să oscileze ca un pendul invers, cu baza cât de cât fixă și vârful să se ducă cât mai mult stânga-dreapta. În momentul în care ai un etaj mai slab, nu mai e un pendul, ci face o burtă. Clădirile astea sunt ca un uriaș cu picioare de sticlă. Stau pe un parter foarte flexibil și au o suprastructură rigidă. Chestia asta survine din faptul că deschiderea e mai mare la parter decât la etajele superioare. Și atunci, pereții perimetrali sunt mai slabi la parter decât la etajele superioare”, explică inginerul Matei Sumbasacu.
Colapsuri-sendviș
Practic, spune inginerul, parterul preia prea mult din oscilațiile provocate de cutremur, nu le mai trimite în sus, la următoarele etaje, cum ar trebui, și ajunge să se deplaseze mai mult decât restul clădirii.
În acest fel, cedează.
Etajul 1 ajunge să fie parterul, dacă ai noroc. Dacă nu ai noroc, când etajul 1 colapsează parterul, poate antrena un colaps progresiv. Din cauza inerției, etajele pică unele peste altele. Asta se întâmplă în Turcia. Multe colapsuri-sendviș.
Sute sau chiar mii de astfel de clădiri se găsesc și în orașele din România. „Într-o zonă seismică, ar trebui să eviți să ai parcări și magazine la parter. Nu se pretează. În cazul parcării chiar este mai rău uneori”, adaugă Sumbasacu.
Ce blocuri sunt mai sigure?
În România sunt aproape 2.700 de clădiri cu risc seismic I și, potrivit Ministerului Dezvoltării, peste 2.400 dintre ele doar în București. Cifra reală este mult mai mare pentru că multe imobile nici nu au fost expertizate încă.
În condițiile în care, în eventualitatea unui cutremur cu magnitudinea celui din 1977, în jur de 1.000 de blocuri s-ar prăbuși în Capitală, ce clădiri mai sunt sigure?
„Pentru că avem tipul ăsta de cutremure, la adâncimi medii sau mari, clădirile mai susceptibile la a fi afectate sunt cele mai înalte și mai flexibile”, spune Matei Sumbasacu.
El explică și de ce: „Dacă am un bloc și cutremurul îi dă un bobârnac, blocul se duce, se întoarce la mâna creatoare de bobârnac și mai primește unul fix în momentul ăla. Asta înseamnă că mișcarea va fi foarte amplificată. În România, cutremurele, pentru că vin mai de jos, au această distanță dintre două bobârnace mai mare decât în mod normal, ceea ce le face mai periculoase pentru clădirile mai înalte”, arată inginerul.
„În Grecia, chiar și în Turcia, au fost cutremure de suprafață. Ele produc un alt fel de colaps. Sunt multe clădiri înalte în Turcia care au rămas în picioare pentru că au venit bobârnacele mai des decât le-ar fi trebuit lor ca să le fie amplificată mișcarea”, adaugă fondatorul Re:Rise.
Grinzile pot salva vieți. Crearea de open space-uri în apartamente, nu
Când vorbim despre București, orașul bulinelor roșii și al unui centru extrem de vulnerabil, situația este în același timp clară și gravă.
În ultimii 30 de ani, Primăria Capitalei a consolidat doar 30 de imobile, potrivit Hotnews, iar în 2021, municipalitatea s-a apucat de lucrări de consolidare la o singură clădire.
„Cea mai sigură clădire ar trebui să fie făcută nouă și scundă. Și cea mai nesigură, una mai veche și înaltă. Mai mult n-ai ce să spui despre asta”, explică Matei Sumbasacu.
El mai punctează totuși niște lucruri la care oamenii pot fi atenți când își cumpără apartamente: grinzile.
„În momentul în care cade clădirea la cutremur și ai grinzi în planșeu, rămâne un spațiu de câteva zeci de centimetri între plăci datorită acelor grinzi. Ăla e spațiul în care pot fi găsiți supraviețuitori”, explică inginerul.
Pe de altă parte, ce poate deveni periculos este eliminarea unor pereți din apartament - sau chiar din casă -, pentru a transforma locul într-un open space.
„Dacă scot un perete de pe etajul unei clădiri, eu fac etajul ăla mai flexibil. Nu știu cu cât, dar e mai flexibil decât înainte. Și dacă fac asta prea des, îl fac prea flexibil și o să fie un colaps la etajul meu”, arată Matei Sumbasacu.
Sofa_King 09.02.2023, 17:32
Ce dezastru va fi la noi. Prin anii 90 toti au cumparat apartamente la parter, au darmat pereti si au facut tot felul de consignatii si buticuri. Se duc toate
bogdan.n.67 10.02.2023, 09:19
De fiecare data cand le spuneam dezvoltatorilor sa uite de "parcaje subterane" si sa construiasca in locul lor GARAJE SUBTERANE cu pereti de rezistenta si grinzi se uitau la mine de parca as fi cazut direct de pe luna. Nu ma lasa modestia sa le spun cu ce medie am absolvit FCCIA si oricum pe niste mediocrii ca ei nu i-ar fi impresionat asta, ideea era COSTURI MINIME -> PROFITURI MAXIME.