A fost „primarul care ne-a scos din praf și ruine”. Azi e „președintele care ne-a mințit”. Cum e văzut Klaus Iohannis acum din Sibiu
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cota de încredere a președintelui Klaus Iohannis s-a prăbușit. Ca de obicei, vocea străzii e cel mai aspru critic, mai ales când vine dinspre susținătorii care atât în 2014, cât și în 2019, au contribuit la instalarea lui Klaus Iohannis în fotoliul de la Cotroceni. Libertatea a vorbit cu mai mulți sibieni, reprezentanți ai societății civile, dar și cetățeni obișnuiți, despre cum îl văd ei astăzi pe „edilul care cândva ne-a scos din praf și ruine”.
Cuprins:
- Ciprian Ciocan, activist: „România fostului primar Iohannis este una tristă și lipsită de perspective”
- Radu Vancu, scriitor, activist: „Nu știu unde a dispărut acel politician devotat comunității lui”
- Elena Lotrean, fondatoarea Școlii Finlandeze din Sibiu: „Ce am investit, asta avem”
- Tudor Șt. Popa, arhitect: „Aștept doar încheierea mandatului, cu speranțe zero”
- Răzvan, jurnalist în Sibiu: „Îl trădează atitudinea sa detașată din ultimele luni”
- Nicolae, administrator de restaurant: „E ca și când iei un șofer bun de taxi și îl pui pe un autocar”
- Anastasia, studentă: „România în care trăiesc e o țară care parcă te vrea frustrat și stresat”
6 din 10 români aveau încredere în președintele Klaus Iohannis, după câștigarea alegerilor din 2014. Șeful statului îl devansa atunci pe guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu și domina, potrivit unui sondaj INSCOP, topul încrederii românilor. Opt ani mai târziu și după numeroase crize interne, președintele României abia dacă mai atinge 20% cotă de încredere. Și asta în sondajele optimiste. În alte cercetări, Klaus Iohannis stă chiar mai rău.
„Iohannis își pierde strălucirea de campion al democrației. Dezamăgirea alegătorilor alimentează extrema dreaptă”, scria, spre sfârșitul anului trecut, Politico, o influentă publicație europeană. O evaluare dură, dar susținută și de voci ale analiștilor politici de la București, unde președintelui i se reproșează declanșarea crizei politice din toamnă care a readus PSD la guvernare, dar și slaba comunicare în pandemie.
Klaus Iohannis nu se mai vede ca în 2014 nici din stradă, de unde a fost susținut de zeci de mii de oameni și de reprezentanți ai societății civile. Șeful statului pare că a pierdut o parte din încredere și în propriul fief, la Sibiu, oraș pe care l-a administrat 14 ani. Scriitori, activiști, oameni de cultură și cetățeni obișnuiți ai Sibiului explică, pentru Libertatea, cine era edilul Iohannis și cine e acum, pentru ei, președintele care-i conduce.
Ciprian Ciocan, activist: „România fostului primar Iohannis este una tristă și lipsită de perspective”
„Primarul Iohannis a ridicat Sibiul din ruine, literalmente. Locuiam într-un târg de provincie prăfuit și lipsit de viață culturală și l-a transformat într-un oraș invidiat și care a putut duce titlul de Capitala Culturală”, spune Ciprian Ciocan, reprezentant al comunității civice „Fundația Comunitară Sibiu”.
Crede că realizările din oraș, fie ele politice sau de management și viziune, l-au pregătit pentru funcția de președinte. „Nu doar un produs de marketing”. A avut încredere deplină în fostul său primar. L-a văzut competent și integru. Acum însă se uită altfel la România lui Iohannis. „O țară tristă, lipsită de perspective”.
Ultimele mutări politice au avut darul de a distruge ceea ce nu a reușit Dragnea sau PSD-ul ultimilor 20 de ani: să lovească adânc în spiritul reformator al unei întregi generații (milenialii).
Nu a văzut o strălucire în primul mandat al lui Iohannis, dar a avut totuși o singură așteptare de la fostul său primar: să gestioneze eficient „coalizarea forțelor politice reformiste din România pentru formarea unei guvernări care să reziste și să reprezinte spiritul generației care, în ultimii 10 ani, a luptat pentru o Românie europeană”.
„Iar aici nu există nuanțe sau argumente, a eșuat”, spune ferm Ciocan.
Al doilea mandat al lui Iohannis a venit însă cu cea mai mare dezamăgire pentru activistul sibian: „lipsa de integritate manifestată în ultimele luni”.
Deși a avut încredere în el în urmă cu 7-8 ani, azi nu vede cum el și alți foști susținători ar putea să-și recapete speranța în președinte. „Nu cred că mai poți respecta un lider atât de inconsecvent în declarații și acțiuni. În momentul în care un lider condamnă atât de vehement o forță politică și apoi o aduce la putere, orice încredere se spulberă”.
Radu Vancu, scriitor, activist: „Nu știu unde a dispărut acel politician devotat comunității lui”
Scriitorul și activistul Radu Vancu l-a votat pe Iohannis de fiecare dată la primărie. Mai întâi ca vot de blam pentru primarul anterior, apoi pentru că a fost convins că este un primar devotat comunității lui. „L-am văzut de destule ori, ca toți sibienii, mergând pe străzi, adesea de unul singur, notând ce i se părea în neregulă (de la starea străzilor la cea a clădirilor), căutând să schimbe cu adevărat în bine orașul care îl alesese și pe care alesese să-l servească. Nu altceva am așteptat de la el când l-am votat ca președinte”, explică Vancu.
Acum, însă, scriitorul nu știe unde a dispărut acel politician devotat comunității lui și cum l-ar regăsi în actualul președinte „care cândva a zis: «Decât să fiu mârlan, mai bine pierd alegerile»”.
În urmă cu aproape un deceniu, când a auzit această vorbă rostită de candidatul la președinție, Vancu spune că s-a bucurat enorm. A văzut în ea semnul apariției la nivel național a unui politician care chiar crede că etica există.
„Tot ce a făcut în ultimele luni Klaus Iohannis e opusul riguros al acelei propoziții”.
A ales să fie ceva mult mai rău decât un mârlan: a ales să fie un mincinos. Care a cerut votul pentru un lucru și a făcut opusul lui. A pus în practică și cea mai mizerabilă deturnare a sensului votului popular de după 1990. Nimic din tot ce va mai face în cariera lui nu va putea șterge asta.Radu Vancu, activist, scriitor:
Se simte dezamăgit și-l consideră „principalul vinovat care a distrus tot ce s-a construit în atâția ani de proteste și de luptă pentru o Românie europeană”.
„Nu doar că ne-a dezamăgit - a făcut ceva mult mai grav: ne-a mințit. A pretins că e de partea noastră, a celor care am stat în frig și în ploaie, și în arșiță sute de zile la rând, luptându-ne cu un partid represiv și antieuropean. Ne-a cerut votul pentru a elimina acel partid antieuropean de la guvernare - iar apoi, din vanitate sau din prostie, sau din rațiuni care nici măcar n-au de ce să ne intereseze, a adus înapoi la guvernare exact acel partid antieuropean și represiv și ultracorupt. E un gest atât de grav, încât riscă să dinamiteze întregul contract politic dintre alegători și aleși”, continuă el.
Activistul crede că va fi extrem de greu de convins lumea să iasă la vot în 2024. Vorbește mâhnit despre „trădarea lui Iohannis”.
„Acum 104 ani, Max Weber spunea că o națiune e o comunitate de memorie și de sentiment. Ei bine, frauda asta a lui Iohannis (pentru că de o fraudă e vorba, în fond) e atât de gravă, distorsionează atât de violent memoria politică recentă și sentimentul social construit în ultimii ani de proteste, încât riscă să destabilizeze pe termen mediu și lung întreaga comunitate despre care vorbea Weber”, încheie el.
Elena Lotrean, fondatoarea Școlii Finlandeze din Sibiu: „Ce am investit, asta avem”
Elena Lotrean, fondatoarea Școlii Gimnaziale ERI din Sibiu, votează de la 18 ani și nu a lipsit de la niciun scrutin. A creditat cu încredere oameni care să o reprezinte și au avut o viziune. „Am avut oportunitatea de a colabora cu domnul Iohannis și am apreciat felul în care asculta părerile experților și propunea soluții care se potriveau situațiilor respective”, precizează Elena Lotrean, care este și consulul onorific al Finlandei la Sibiu.
În ceea ce privește România prezentului, Lotrean crede că țara a avansat mult în ultimii 20 de ani, cu toate provocările pe care le-am întâlnit pe drum și de care ne lovim în fiecare zi. „Și este o expresie a contribuției fiecăruia dintre noi. Fiecare investiție, fie că a fost de timp, de resurse sau materială, se vede acum. Ce am investit, asta avem”, consideră ea.
Elena Lotrean spune că își dorește ca politica să se adapteze realităților și să fie cu un ochi spre viitor, spre cum ar putea să arate România peste 20, 30 sau 50 de ani.
„În ce măsură s-a realizat aceasta cred că putem aprecia fiecare dintre noi”.
Întrebată câtă încredere mai are în președinte, mărturisește că sunt mulți cei care au dezamăgit-o de-a lungul timpului, de la familie la prieteni apropiați. „Asta nu înseamnă că nu mai cred în oameni și în capacitatea lor de a vedea ce este cel mai potrivit și să acționeze în direcția respectivă”, își păstrează optimismul Elena Lotrean.
Tudor Șt. Popa, arhitect: „Aștept doar încheierea mandatului, cu speranțe zero”
„După o lungă perioadă în care Sibiul arăta ca după război, în sfârșit venise un primar ce părea că poate mișca lucrurile în bine, cu o strategie bine pusă la punct pe termen mediu și lung”, spune arhitectul Tudor Șt. Popa. L-a votat la toate alegerile la care a participat. L-a susținut în fața tuturor prietenilor, la alegerile din 2014, povestește el.
Și-ar dori ca România să se schimbe „vizibil”, așa cum Sibiul s-a transformat, în doar câțiva ani, dintr-un orășel prăfuit în Capitală Culturală Europeană, vizitată de oameni din toate colțurile lumii. Nu simte însă că s-au făcut aceste schimbări pe plan național.
Am sperat ca măcar sistemul educațional să fie reformat din temelii, iar Carmen Iohannis să fie Prima Doamnă care să militeze pentru educație, alături de elevii săi. M-aș fi așteptat ca măcar sistemul sanitar să fie îmbunătățit radical odată cu pandemia. Din păcate, aceste trenuri au trecut fără ca nici măcar să oprească în gară.Tudor Șt. Popa:
În 2019, povestește Tudor Șt. Popa, încă avea încredere în președintele său. L-a susținut la fel ca în urmă cu 5 ani.
„Văzându-i activitatea lui Iohannis ca primar, am avut curajul să garantez că este de neclintit în drumul lui spre schimbarea în bine a României. Între timp, «mi-am luat și eu like-ul înapoi» și aștept doar încheierea mandatului, cu speranțe zero”, precizează el.
Cât despre dezamăgirea sau încrederea pe care o are în președintele de azi, Tudor Șt. mărturisește că în ochii lui, Iohannis era garantul lucrului bine făcut, al României educate și al eliminării penalilor din instituțiile publice. „Dar a renunțat la toate astea. L-am considerat un bun strateg, așa că mi-e încă greu să-i înțeleg decizia de a dinamita toată încrederea celor ce și-au pus bazele în președintele ce urma să schimbe clasa politică și România”.
Răzvan, jurnalist în Sibiu: „Îl trădează atitudinea sa detașată din ultimele luni”
Răzvan este jurnalist în Sibiu și spune că i-a părut rău când Klaus Iohannis a părăsit primăria orașului în care locuiește.
„Când a reușit să aibă majoritate în Consiliul Local, a îndepărtat și pilele din funcțiile de conducere. S-a înconjurat de apropiații săi și a început să construiască. La București nu s-a putut. Nu aveam mari așteptări, pentru că toți liderii ardeleni ajunși la București au sfârșit prin a fi izolați, apoi trimiși pachet acasă cu ștampila: decepție. Vezi exemplul Boc, care a revenit acasă și este de atunci primarul strălucit al capitalei Transilvaniei. Așa ar redeveni și Iohannis, dacă ar candida din nou la Sibiu”, adaugă jurnalistul.
Susține că, în politica internațională, l-a văzut pe Klaus Iohannis „strălucitor”. „Se vede că se simte ca peștele în apă printre oameni școliți, unde diplomația e o artă”. I-au plăcut atitudinea „pro-europeană și pro-NATO” și „influența în cancelariile occidentale”.
Altfel stau lucrurile însă când se uită la politica dâmbovițeană „E complet depășit. Președintele de la Cotroceni e astăzi un domn elegant care asistă neputincios la răfuielile politice, din justiție, din ministere etc. Am senzația că abia așteaptă să se termine mandatul. Îl trădează atitudinea sa detașată din ultimele luni”, încheie el.
Nicolae, administrator de restaurant: „E ca și când iei un șofer bun de taxi și îl pui pe un autocar”
Nicolae are 34 de ani și e administratorul unui restaurant din Sibiu. L-a votat mereu pe Klaus Iohannis la primărie. Și i-a îndeplinit așteptările. Se consideră însă naiv acum să fi crezut că „un primar eficient va putea fi și un președinte eficient”.
„E ca și cum iei un șofer bun de taxi și îl pui pe autocar. Oricât de bun era pe taxi, autocarul e altceva. În taxi duci doi, trei oameni, iar în autocar răspunzi de peste 20-30 de persoane. Dacă ți-ai luat răspunderea asta, chiar dacă știi că strategiile sunt făcute de altcineva și doar în mică măsură de tine, odată ce ai acceptat să fii conducătorul acelor oameni, ai răspunderea vieții lor”, încheie el.
Anastasia, studentă: „România în care trăiesc e o țară care parcă te vrea frustrat și stresat”
Și cei mai tineri, care au drept de vot de doar câțiva ani, spun că „Sibiul lui Iohannis a fost un oraș schimbat în bine”. Anastasia are 22 de ani, e studentă și își amintește că în 2014, toată familia ei l-a votat cu speranță pe „fostul nostru primar”.
„Speranța însă s-a risipit până la a doua candidatură, de data aceasta alegându-l chiar și eu, doar pentru că părea alegerea mai puțin înfricoșătoare. România în care trăiesc este o țară care parcă te vrea frustrat și stresat, ca mai apoi să gândești că îți ajunge și să-ți dorești să pleci în străinătate. Însă, în alte state, cei aflați la putere nu uită așa ușor pentru ce au fost aleși de către populație”, adaugă ea.
Știe că puterea președintelui este limitată prin Constituție, dar ar fi vrut să-l vadă mai implicat pe Klaus Iohannis de-a lungul celor 8 ani. „Ar fi putut arăta mai mult interes față de tot ce s-a întâmplat în România”, spune tânăra.
Foto: Inquam Photos
