Declarațiile unui general SRI demonstrează cum noua Lege a securității cibernetice poate pune în pericol alegerile libere, susține APADOR-CH
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un articol din Legea securității cibernetice face ca SRI să poată decide, în fapt, cine va avea dreptul să candideze la viitoarele alegeri, cum să-și facă campanie electorală și, implicit, pe cine vor vota oamenii, conform APADOR-CH. Organizația nonguvernamentală solicită Avocatului Poporului să atace la CCR textul de lege.
Cuprins:
Generalul de brigadă Anton Rog, șeful Centrului Național Cyberint din Serviciul Român de Informații, a spus recent, într-o discuție cu public, că SRI ar fi obligat să intervină dacă un partid folosește „acțiuni hibride” ca să câștige alegerile.
„În multe situații nici nu se știe că suntem noi în spate”
În interviul video realizat de canalul StakeBorg (care se prezintă drept un HUB educațional ce facilitează adopția tehnologiei blockchain în România), citat de site-ul Europa Liberă, generalul SRI vorbește deschis despre noile prerogative pe care le va avea SRI la alegeri.
Dacă un partid politic face acțiuni hibride, campanii de dezinformare care schimbă ordinea constituțională, adică influențează alegerile, atunci „noi ne folosim toate mijloacele și forța de care dispune un serviciu de informații pentru a elimina acea amenințare”, a spus generalul Serviciului Român de Informații.
Cum anume va fi „eliminată” amenințarea? Site-urile respective sau agențiile de informații ar urma să fie „date jos” cu ajutorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC).
În multe situații nici nu se știe că noi suntem în spate și facem toată treaba. Mergem către instituțiile care au atribuții de a le închide, le dăm toate informațiile, iar ele iau acele măsuri. Dacă ajungem și la persoane despre care știm sigur că fac treburile alea, la fel, luăm în mai puțin de o oră un mandat pe securitate semnat electronic de director, de procuror, de procurorul general, de un judecător de la ÎCCJ
Acest rol de „cenzor” electoral al SRI a fost introdus prin articolul 3 lit. p) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, modificat prin noua Lege a securității cibernetice 58/2023. Textul legii spune:
Art. 3. – Constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale a României următoarele:
(…)
p) acţiuni derulate de către o entitate statală sau nonstatală, prin realizarea, în spaţiul cibernetic, a unor campanii de propagandă sau dezinformare, de natură a afecta ordinea constituţională.”
APADOR-CH a transmis joi, 20 iulie 2023, Avocatului Poporului încă o solicitare de a ataca la Curtea Constituțională acest articol. ONG-ul ceruse același lucru și în 2022, însă fără succes.
Care este pericolul pentru procesul democratic
„Printr-o redactare ambiguă, acest articol ridică probleme de constituţionalitate pentru că transformă în ameninţări la securitatea naţională orice opinii, politice sau nu, prezentate publicului de oricine, persoană fizică, asociație sau partid politic, care candidează în alegeri, dacă aceste opinii contrazic sau ies din tiparul unei anumite linii „oficiale” de gândire trasată de autorităţile publice şi, după cum se va vedea în continuare, supervizată de SRI”, scrie APADOR-CH, într-un punct de vedere pe site-ul organizației.
<strong>Dacă SRI apreciază că „dezinformarea” sau „propaganda” pot afecta ordinea constituţională (de exemplu, pot afecta rezultatul alegerilor), atunci solicită ICCJ emiterea unui mandat de supraveghere pe motiv de securitate naţională (MSN). </strong>
„Rata aprobării de către ICCJ a cererilor de emitere a MSN variază între 99,99% şi 100%, deci evident că entitatea care decide dacă o persoană dezinformează sau nu ori face propagandă sau nu şi prin asta periclitează securitatea naţională este SRI”, arată comunicatul APADOR-CH.
Așadar, în viitoarea campanie electorală, SRI va fi instituția abilitată din România, conform noii legi, să decidă cine și ce are voie să spună, să blocheze site-uri, să cenzureze discursuri politice pe care le consideră «dezinformare» și în ultimă instanță, să decidă pe cine avem voie să votăm.
ONG-ul spune că legea nouă încalcă dreptul la liberă exprimare, dreptul la informație, dreptul de vot și dreptul de a fi ales -toate prevăzute în Constituție.
Un punct de vedere similar a exprimat și Asociația pentru Tehnologie și Internet, care amintește că:
„Închiderea unor site-uri web sau blocarea accesului cetățenilor la site-uri web nu este o formă eficientă de combatere a unor încercări de manipulare a voinței populare. Este o măsură care încalcă libertatea de exprimare, aspect explicat de CEDO în mai multe spețe”.
Articolul nu a fost încă dezbătut la CCR
APADOR-CH a semnalat aceste aspecte încă de când proiectul de lege era dezbătut în Senat, iar ulterior, după adoptare, a cerut Avocatului Poporului să atace la CCR articolul 3 litera p).
Avocatul Poporului a atacat legea la CCR, dar nu pentru acest articol. Prin urmare, susține organizația, se poate face un nou demers, întrucât CCR încă nu s-a pronunţat pe o sesizare privind art. 3 lit. p) din Legea 51/1991.
bituca 20.07.2023, 20:26
Se poate vicia alegerile.
Vrajitoarea 20.07.2023, 20:50
Noi votăm pe cine vrem și SRI-ul pune pe cine trebuie!
Gabi1975. 21.07.2023, 13:22
Siguranta nu cred ca a fost suficientă nici o data.
mariussorin75 21.07.2023, 14:39
Aveam impresia ca lucrul asta se intampla deja de ceva timp
durban22 21.07.2023, 18:41
De mult aveam aceasta banuiala, insa nu si o CERTITUDINE !.Poate ar trebui sa se ia o atitudine din partea unor partide mai cu ''sange pe instalatie'' vezi AUR !!- nu e propaganda !!.