Deficitul de cont curent al României a crescut cu un miliard de euro în interval de un an. Cum îi afectează pe români

BNR: Datoria externă a României a crescut cu peste 22 de miliarde de euro în primele zece luni din 2025

Datoria externă totală a României a crescut cu 22,078 miliarde de euro în perioada ianuarie – octombrie 2025, ajungând la 225,588 miliarde de euro, potrivit datelor publicate de BNR.

„În perioada ianuarie – octombrie 2025, datoria externă totală a crescut cu 22,078 miliarde de euro, până la 225,588 miliarde de euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 177,617 miliarde de euro la 31 octombrie 2025 (78,7% din totalul datoriei externe), în creştere cu 13,6% faţă de 31 decembrie 2024; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 octombrie 2025 nivelul de 47,971 miliarde de euro (21,3% din totalul datoriei externe), în creştere cu 1,7% faţă de 31 decembrie 2024”, transmite BNR.

Conform instituției, la 31 octombrie 2025, datoria externă pe termen lung a însumat 177,617 miliarde de euro, reprezentând 78,7% din totalul datoriei externe. Aceasta a înregistrat o creștere de 13,6% față de nivelul consemnat la 31 decembrie 2024. În același timp, datoria externă pe termen scurt a ajuns la 47,971 miliarde de euro, respectiv 21,3% din total, în creștere cu 1,7% comparativ cu finalul anului trecut.

Deficitul de cont curent al României a crescut cu un miliard de euro în interval de un an

În primele zece luni ale anului 2025, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 24,636 miliarde de euro, față de 23,644 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2024.

Potrivit BNR, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 51 milioane de euro, în timp ce balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 560 milioane de euro. Balanța veniturilor primare a avut un deficit mai ridicat cu 807 milioane de euro, iar balanța veniturilor secundare a adus o contribuție negativă de 694 milioane de euro.

Datele BNR mai arată că investițiile directe ale nerezidenților în România au totalizat 7,237 miliarde de euro în perioada ianuarie – octombrie 2025, în creștere față de 5,625 miliarde de euro înregistrate în intervalul similar din 2024. Din această sumă, participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit estimat, au însumat 4,967 miliarde de euro, iar creditele intragrup au avut o valoare netă de 2,270 miliarde de euro.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 17,1% în perioada analizată, comparativ cu 21,5% în anul 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a fost de 6 luni la 31 octombrie 2025, față de 5,7 luni la 31 decembrie 2024. Totodată, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare ale BNR a fost de 105,2% la 31 octombrie 2025, comparativ cu 103,6% la finalul anului precedent.

Ce înseamnă deficit de cont curent

Deficitul de cont curent este diferența negativă dintre ceea ce o țară plătește către exterior și ceea ce încasează din exterior pentru bunuri, servicii, venituri (dobânzi, dividende, salarii) și transferuri curente (remitențe, fonduri UE) într-o anumită perioadă, de obicei un an.

Contul curent face parte din balanța de plăți și măsoară fluxurile curente de bani între rezidenții unei țări și restul lumii. Există deficit de cont curent atunci când importurile de bunuri și servicii, plățile de dobânzi/profituri și alte ieșiri de bani depășesc exporturile și încasările; dacă situația e invers, vorbim de excedent de cont curent.

Un deficit mare și persistent înseamnă că țara se împrumută sau vinde active (ex. datorie externă, investiții străine) pentru a finanța consumul intern mai mare decât producția.

Un nivel moderat poate fi sustenabil dacă finanțarea vine din investiții sănătoase și creștere economică, dar deficitele mari cresc vulnerabilitatea la crize valutare și la creșterea dobânzilor.

BNR a avertizat că stabilitatea financiară a României este sub presiune

Recent, BNR a publicat un raport în care avertizează asupra unor riscuri majore la adresa stabilității financiare. Potrivit instituției, deficitele bugetare ridicate și dezechilibrele interne pun presiune pe economie, într-un context de creștere lentă: doar 0,3% în trimestrul al doilea și o estimare de 1,6% pentru trimestrul al treilea.

Măsurile fiscale implementate de Guvernul Bolojan, deși vizează reducerea deficitului, afectează consumul și investițiile. Pentru întregul an, rectificarea bugetară prevede un deficit de 8,4% din PIB, un nivel dificil de atins și mult peste ținta convenită cu Comisia Europeană în cadrul procedurii de deficit excesiv.

Un alt element care afectează stabilitatea financiară este absorbția redusă a fondurilor europene. România a avut la dispoziție peste 28 de miliarde de euro prin PNRR, dar până în noiembrie 2025 a reușit să atragă mai puțin de 40% din sumă. Din cauza nereușitei în îndeplinirea unor jaloane, Comisia Europeană a revizuit în scădere planul, reducând alocarea totală la 21,41 miliarde de euro.

Cum programul PNRR se încheie în august 2026, fondurile neutilizate vor fi pierdute, ceea ce poate genera presiuni suplimentare asupra bugetului, mai arată raportul BNR.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro