Demisia lui Klaus Iohannis, primele ecouri în presa internaţională: „Sub presiunea populiștilor”, „haos instituțional”

Klaus Iohannis „demisionează pentru a evita o procedură de destituire înainte de reluarea alegerilor”, titrează agenția de presă Reuters, preluată de news.ro.

Haos instituțional

Preşedintele centrist al României, Klaus Iohannis, aflat la final de mandat, a demisionat luni, în timp ce partidele parlamentare de opoziţie de extremă-dreapta plănuiau să obţină destituirea sa. Statul membru UE și NATO, care se învecinează cu Ucraina, a fost aruncat în haos instituţional anul trecut, când puţin cunoscutul Călin Georgescu, un critic al NATO de extremă dreapta, a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale. După acuzaţiile de interferenţă rusă – negate de Moscova – cea mai înaltă instanţă din România a anulat întregul scrutin, explică Reuters.

Cele două tururi ale alegerilor urmând să fie reluate pe 4 şi 18 mai, instanţa supremă din România declarase că Iohannis, al cărui al doilea şi ultim mandat a expirat pe 21 decembrie, va rămâne în funcţie până la alegerea succesorului său. Dar, în ianuarie, trei partide de opoziţie de extremă dreapta, care controlează 35% din mandatele din Parlament, au depus o moţiune de demitere a lui Iohannis. În condiţiile în care moţiunea urma să fie supusă la vot, iar Iohannis este extrem de nepopular, analiştii au declarat că unii deputaţi din principalele partide pro-europene ar fi putut oferi demersului de destituire al extremei drepte majoritatea necesară, notează Reuters.

Recomandări

George Simion și Anamaria Gavrilă își depun candidaturile la alegerile prezidențiale, din partea suveraniștilor: „Unul dintre noi se va retrage”

„Cererea va avea consecinţe atât în ţară, cât şi în străinătate”, a declarat Iohannis. „Pentru a scuti România de această criză inutilă şi negativă, demisionez din funcţia de preşedinte”, şi-a justificat el anunţul.

Preşedintele Senatului, Ilie Bolojan, şeful Partidului Liberal care este membru al coaliţiei de guvernare, va prelua funcţia de preşedinte interimar, cu puteri limitate până la alegeri.

Cele trei grupuri de extremă-dreapta, al căror sprijin a crescut de la victoria surpriză a lui Georgescu, au folosit campania împotriva lui Iohannis ca motiv pentru a organiza proteste şi a prelua agenda politică, arată Reuters.

Sub presiunea populiștilor

„Preşedintele României, Klaus Iohannis, îşi anunţă demisia în urma presiunii populiştilor”, titează şi agenția de presă Associated Press, preluată de numeroase publicații de limba engleză.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, şi-a anunţat luni demisia ca urmare a presiunii crescânde din partea grupurilor populiste de opoziţie, la două luni după ce o instanţă superioară a anulat alegerile prezidenţiale, scrie Associated Press. „Pentru a scuti România de această criză, demisionez din funcţia de preşedinte al României”, a declarat el luni într-o declaraţie încărcată emoţional, adăugând că va părăsi funcţia la 12 februarie.

Recomandări

Care sunt pașii pe care Ucraina și Rusia ar trebui să îi respecte pentru a ajunge la un armistițiu durabil STUDIU

Iohannis, în vârstă de 65 de ani, a deţinut funcţia prezidenţială din 2014 şi a îndeplinit cele două două mandate de cinci ani permise de Constituţie. Dar preşedinţia sa a fost prelungită în decembrie, după ce Curtea Constituţională a anulat cursa prezidenţială cu două zile înainte de turul doi din 8 decembrie. Decizia a fost luată după ce populistul de extremă dreapta Călin Georgescu a câştigat în mod neaşteptat primul tur, după care au apărut acuzaţii de interferenţă rusească şi nereguli electorale, reaminteşte Associated Press.

Călin Georgescu, politicianul văzut favorabil la Moscova

Agenţia chineză oficială de presă Xinhua a tratat anunţul preşedintelui român în regim de maximă urgenţă, inclusiv pe fluxul său de limbă engleză, breaking news-ul fiind preluat ca atare de publicaţii din Asia.

În Rusia, Vedomosti titrează pe un ton neutru vestea demisiei lui Klaus Iohannis, după care insistă reamintirea faptului că fostul candidat Călin Georgescu, „care pledează pentru normalizarea relațiilor cu Rusia”, a câștigat a turul întâi al alegerilor prezidențiale anulate în decembrie anul trecut.

Presa din ţara vecină aflată în război, Ucraina, este de asemenea, interesată de ceea ce se întâmplă în România.

Recomandări

Europa a ripostat dur în prima zi de tarife impuse de Donald Trump la oțel și aluminiu. Cum sunt taxate mărfurile americane

Iohannis a declarat că demisia sa va intra în vigoare miercuri, 12 februarie. El a spus că a luat această decizie pentru a salva România de la o criză, deoarece Parlamentul urmează să voteze demiterea sa din funcţie. El a calificat gestul drept nerezonabil şi dăunător, explică Ukrainskaia Pravda.

Presa ucraineană, atentă la ce se întâmplă în România și îngrijorată de Călin Georgescu

Publicaţia ucraineană notează că cererea de demisie a lui Iohannis devenise unul dintre sloganurile susţinătorilor candidatului de extremă dreapta Călin Georgescu şi ai Alianţei pentru Unirea Românilor, de extremă dreapta.

Pe 2 februarie, coaliţia de guvernare din România a desemnat un candidat unic pentru alegerile prezidenţiale care vor avea loc în luna mai, menţionează ziarul ucrainean.

„Preşedintele României, Iohannis, îşi anunţă demisia pentru a evita o posibilă criză cauzată de un viitor vot parlamentar privind demiterea sa”, scrie şi Kyiv Independent.

Partidele de opoziţie de extremă dreapta au înaintat, pentru a treia oară, Parlamentului României o iniţiativă de punere sub acuzare a preşedintelui, deoarece Iohannis a rămas în funcţie mai mult decât termenul prevăzut, după anularea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidenţiale din ţară. Iohannis a declarat că demisionează pentru a evita criza internă şi externă din România. „Vom deveni de râsul întregii lumi”, a spus el, scrie Kyiv Independent.

Publicaţia reaminteşte că rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale din România au fost anulate de Curtea Constituţională din cauza unei presupuse interferenţe ruseşti şi a unei campanii hibride pe TikTok menită să îl susţină pe politicianul român de extremă dreapta Călin Georgescu. Pro-rusul Georgescu a ieşit în frunte după votul din 24 noiembrie, obţinând 23% din voturi, în timp ce candidata pro-europeană Elena Lasconi s-a clasat pe locul al doilea, cu 19%.

Politicianul de extremă dreapta, care s-a opus sprijinului militar pentru Ucraina şi tranzitului cerealelor ucrainene prin România, rămâne principalul candidat pentru votul reprogramat în mai, notează Kyiv Independent.

Urmărește-ne pe Google News