Deniz Floroiu, zis „Gucci”, vrea să scape de extrădarea din Columbia. Infractorul de origine albaneză e condamnat la 11 ani în România pentru trafic de persoane
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un cetățean albanez, condamnat în România la 11 ani de închisoare, pentru infracțiuni din domeniul traficului de persoane, încearcă de mai bine de doi ani să scape de extrădarea din Columbia. Deniz Floroiu (fost Hhija), zis „Gucci”, s-a căsătorit cu o româncă din Constanța și a preluat numele acesteia.
Urmărit de Interpol
Bărbatul este considerat și în Albania unul dintre cei mai periculoși infractori, având și în această țară o condamnare pentru tentativă de omor. Floroiu are 47 de ani și a fost prins de autoritățile columbiene în septembrie 2022, după 9 ani de la momentul la care a fost dat în urmărire internațională prin Interpol.
Presa columbiană a relatat la momentul respectiv că acesta i-ar fi amenințat pe polițiștii care l-au arestat, spunând că s-ar putea întâmpla ceva cu persoanele care îl vor extrăda. S-a mai scris că, ulterior reținerii, a vorbit la telefon cu mai multe persoane din Albania și din România, cărora le-a cerut să plătească orice sumă de bani pentru a nu fi extrădat din Columbia.
De asemenea, presa columbiană a relatat despre presupuse legături ale acestui cu gruparea de traficanți de droguri „Los Pachenca”.
Albanezul este deținut într-o închisoare de maximă siguranță din Bogota, în timp ce Curtea Supremă columbiană judecă cererea de extrădare formulată de autoritățile române. În România, pe lângă pedeapsa de 11 ani de detenție, a mai fost condamnat la 3 ani de închisoare pentru trafic de droguri și și nerespectarea regimului armelor și munițiilor.
Pedeapsă prescrisă după 12 ani
În 11 martie 2025, Tribunalul Tulcea a constatat prescrierea executării pedepsei de 3 ani de închisoare și a retras mandatul internațional de arestare emis în baza hotărârii din 2013.
Ulterior, în 14 aprilie 2025, aceeași instanță a retras în parte cererea de extrădare a cetățeanului albanez și a menținut procedura de extrădare pentru executarea pedepsei de 11 ani închisoare, aplicată de Tribunalul Tulcea în 2014.
Potrivit dosarului, în perioada februarie - iulie 2012, Deniz Floroiu, împreună cu un alt bărbat, a constituit şi coordonat un grup infracţional organizat în scopul racolării, găzduirii, transferului şi exploatării sexuale a unor persoane minore.
Cei doi au transportat și găzduit trei tinere minore, dintre care una nu împlinise 15 ani, pe care le-au dus în Belgia și Germania în scopul practicării prostituției. Asupra uneia dintre victime au exercitat diverse forme de ameninţare, violenţă şi constrângere pentru a o convinge să se prostitueze.
Partenerul de infracțiuni al acestuia, Mihai Mișirelicu, aflat pe lista Most Wanted a Europol, a fost extrădat din Germania, în 2018. Și acesta execută tot o pedeapsă de 11 ani de închisoare. Cei doi au fost prinși și cu canabis de vânzare asupra lor, iar pe 13 martie 2010 au intrat într-un bar din orașul Tulcea, înarmați cu pistoale, amenințând cu moartea barmanul după ce au tras și mai multe focuri de armă.
Cerere de „habeas corpus”, respinsă
În cazul lui Deniz Floroiu, Curtea Supremă de Justiție a decis în 24 ianuarie 2024 admiterea cererii de extrădare transmisă de autoritățile române, însă procedura judiciară nu a fost finalizată. Recent, acesta a depus o cerere de „habeas corpus”, sperând să fie eliberat din detenție. Un astfel de demers juridic este folosit atunci când se dorește verificarea legalității reținerii, arestării sau detenției unei persoane.
Scopul este ca instanța să decidă dacă persoana este ținută legal în custodie sau nu. Floroiu a formulat o astfel de cerere în 6 mai 2025. După doar trei zile, în 9 mai, Curtea Supremă de Justiție a Columbiei i-a respins cererea, motivul fiind acela că „nu se constată nicio încălcare a garanțiilor constituționale sau legale ale persoanei private de libertate”.
În perioada următoare va fi luată o decizie definitivă cu privire la extrădarea în România, procesul fiind întârziat și pentru că autoritățile române au retras unul dintre cele două mandate internaționale de arestare.
