Dezinformarea în mediul online - Cum și cât de rapid se transmit informațiile false
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Dezinformarea online este fenomen din ce în ce mai prezent în lumea în care trăim. Rețele sociale sunt folosite pentru a modifica în masă opinia publică și a o influența. Dar cum apare dezinformarea din punctul de vedere al psihologiei științifice și cine sunt categoriile cele mai afectate? Totodată, avem oare cum să ne protejăm de acest fenomen menit să ne influențeze?
Cuprins:
Ce este dezinformarea online și ce forme poate lua
Dezinformarea este un demers intenționat și coordonat de a împrăștia informații false, având ca scop obținerea de avantaje financiare, putere sau prestigiu. Un exemplu bun de dezinformare îl reprezintă studiile finanțate în trecut de companii din industria zahărului pentru a pune la îndoială riscurile majore pe care consumul excesiv de zahăr le poate avea asupra sănătății umane.
În ziua de azi, tindem să căutăm informații online pentru aproape orice. Sursele fizice (medici, cărți, TV etc.) nu ne oferă informații atât de rapid și necesită mai mult timp. Astfel, dezinformarea în mediul online a căpătat amploare uriașă. Să nu uităm că, potrivit Statista, aproximativ 5,5 miliarde de oameni au acces la internet în prezent.
Un alt exemplu dezinformare în mediul online a fost cel reprezentat de Belle Gibson. Blogger-ul australian a creat o aplicație care a fost descărcată de peste 200.000 de oameni doar în prima lună de la lansare.
Ea a mințit că are cancer în fază terminală, lăudându-se că și-a salvat viața atunci când a renunțat la chimio și radioterapie în dauna terapiilor alternative. Ulterior, ea a recunoscut că nu a avut cancer. Acest exemplu știrbește încrederea în medicină și avansul științific, dar ne arată că dezinformarea poate lua multiple forme.
De ce apare fenomenul?
Este clar că interesul pentru astfel de dezinformări este de cele mai multe ori mare, în sensul în care dorința de îmbogățire, de putere și prestigiu este un catalizator puternic pentru om.
Marea problemă este că nici natura gândirii umane nu ne ajută prea mult să ne protejăm de dezinformare. Omul este supus unor anumite erori de logică, denumite în engleză bias-uri.
În cazul dezinformării, biasul de confirmare ne predispune dezinformării pentru că tindem să căutăm informații care să ne susțină ipoteza, chiar dacă acestea sunt false. Pur și simplu creierul nostru se simte mai atras de informațiile care corespund credințelor pe care le avem, refuzând să mai ia în seamă informațiile care o contrazic.
Motivele pentru rapiditatea propagării fenomenului
Nici site-urile nu „lucrează” în folosul nostru, fiind predispuse greșelilor. De exemplu, există greșeli pe site-uri precum Wikipedia sau Enciclopedia Britannica.
Contează totodată și calitatea informațiilor existente pe internet, dar și modul nostru de a le analiza și stabili dacă sunt corecte. O putem vedea ca „o sită” prin care cernem informațiile pe care le vedem pe rețelele sociale. Pentru unii, sita cerne toată informația falsă sau majoritatea ei pentru că avem un sistem bine pus la punct de a discerne între fals și informații veridice.
Să nu uităm și că credința în conspirații și știri false este întărită de faptul că acestea sunt expuse în cuvinte simple și greu, dacă nu chiar imposibil de verificat. De exemplu, existența extratereștrilor și ascunderea lor față de public este o conspirație extrem de simplistă, dar imposibil de verificat până în prezent.
Alte studii au relevat faptul că, odată cu scăderea calității informațiilor științifice de pe site-uri crește numărul de vizualizări și aprecieri al paginii. Cu alte cuvinte, cititorii nu înțeleg conținutul livrat în termeni pur științifici.
Cum se transmite dezinformarea?
Știm până acum faptul că un conținutul care evocă emoții puternice (furie, indignare, tristețe etc.) este și cel distribuit mai mult. Multe dintre site-uri sau canalele media caută titlurile senzaționale pentru a atrage atenția. Aflat într-o stare emoțională puternică, omului îi este afectat felul de a gândi, teren fertil pentru a începe să creadă respectiva dezinformare.
Totodată, canalele media cele mai mari sunt și cele mai distribuite și vizualizate. Aceste canale au responsabilitatea cea mai mare în a verifica informațiile pe care le transmit. Acest lucru nu se întâmplă de multe ori.
Un rol important în facilitarea dezinformărilor îl avem și noi. De multe ori, distribuim fără verificarea informațiile în prealabil. Aici putem aplica regula jurnalistului: verificăm orice informație din minim trei surse. Totuși, să nu uităm că este de preferat să verificăm canale diferite (presă online, TV etc.). Este necesar să nu ne luăm informațiile doar de pe Facebook, Instagram, TikTok etc. pentru că nu au filtre clare care să delimiteze știrile false de surse credibile.
Cine transmite?
Studiile au arătat că atunci când apreciem sau distribuim știri false, intrăm într-o așa zisă „bulă” de distribuire în care algoritmul rețelelor sociale ne arată din ce în ce mai mult astfel de conținut. Aceste rețelele de distribuire a știrilor false și conspirațiilor au avantajul că sunt foarte bine interconectate între membrii lor. Prin urmare, informațiile false sunt distribuite rapid și de toți adepții acestor „bule”.
Alte studii arată că persoanele de peste 65 de ani sunt mai predispuse de aproximativ șapte ori la a distribui știri false cu caracter politic pe Facebook decât categoria de vârstă 18-29 de ani.
Cum combatem fenomenul
Cel mai la îndemână, în conformitate cu literatura de specialitate, este să sugerăm îmbunătățirea gândirii critice și implementarea unor politici publice eficiente. Din păcate, până și cercetările susțin că astfel de programe naționale sunt greu de implementat.
Ce este însă la îndemână de implementat sunt materii școlare în acest sens. Gândirea critică ar trebui educată încă din clasele mici la elevi. Mai mult de atât, investirea în educație poate face minuni în ceea ce privește formarea unui filtru bun de a respinge știrile false.
Chiar dacă în trecut a existat ideea conform căreia nu ar fi potrivit ca dezinformarea să fie corectată pentru că ar întări forța ei, cercetări recente au concluzionat că fenomenul este unul izolat. Mai exact, este chiar indicat să corectăm dezinformările pe care le întâlnim, să vorbim despre ceea ce este greșit utilizând argumente bazate pe dovezi științifice.
Tehnologia poate fi și un a aliat în calea dezinformării
Să nu uităm și că putem folosi tehnologia în avantajul nostru. De exemplu NewsGuard, care este o extensie de motoare de căutare care semnalizează site-urile care sunt periculoase, lipsite de credibilitate și transparență. Cercetările au arătat că astfel de extensii sunt utile pentru cititori și îi ajută să filtreze informațiile credibile de cele menite să dezinformeze.
Un alt sfat ar fi să nu ne oprim doar la titlu sau primele cuvinte din știre. De multe ori, acestea sunt făcute ca să atragă publicul, dar știrea, articolul etc. ar putea fi complet diferite de ce se prezintă la început. În același timp, trebuie să fim conștienți că multe știri fac apel la emoțiile noastre. Fiind dominați de emoții, judecata noastră nu mai este atât de limpede.
În concluzie, dezinformarea online este un fenomen amplu, facilitat de accesul rapid la internet și de capacitatea platformelor de social media de a distribui conținut către un număr mare de persoane. Avem însă variante pentru a o combate, fiind nevoie de efort susținut pentru a-i reduce efectele nefaste.
Surse:
- Swire-Thompson, B., & Lazer, D. (2020). Public health and online misinformation: challenges and recommendations. Annu Rev Public Health, 41(1), 433-451.
- Zhang, X., & Ghorbani, A. A. (2020). An overview of online fake news: Characterization, detection, and discussion. Information Processing & Management, 57(2), 102025.
- Altay, S., Berriche, M., & Acerbi, A. (2023). Misinformation on misinformation: Conceptual and methodological challenges. Social media+ society, 9(1), 20563051221150412.
- Cook, J., Ecker, U., & Lewandowsky, S. (2015). Misinformation and how to correct it. Emerging trends in the social and behavioral sciences: An interdisciplinary, searchable, and linkable resource, 1, 17.
Boro67 29.12.2024, 21:32
Felicitări pentru un articol excepțional. Aveți tot respectul meu pentru că educați oamenii să învețe să gândească critic. Bravo ?