Dincolo de teoriile conspirației, cum fac corporațiile ca să acapareze părți tot mai mari din democrație
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Acest lucru afectează o parte tot mai mare din societate, precum mâncarea, datele noastre private și vaccinurile, arată politologul și scriitorul Ivan Wecke pe site-ul openDemocracy.net. Modalitatea prin care multinaționalele acaparează tot mai multă influență asupra societății este „stakeholder capitalism”, adică un capitalism al părților interesate, în care guvernele au tot mai puțină influență.
Cuprins:
- Ce înseamnă „Marea resetare”?
- „Stakeholder capitalism”
- Nu e prima încercare
- Parteneriatele cu multe părți interesate, calul troian al corporațiilor
- Retrogradarea guvernelor
- Când multinaționalele ajung la ONU
- Multilateralismul, criticat pentru birocrație, era democratic
- Sistemele alimentare
- Camuflarea corporațiilor prin ONG-uri
- Marile companii de tehnologie
- Inițiativa COVAX
La Forumul Economic de la Davos de anul trecut, care a avut ca temă „Marea resetare”, s-a argumentat că pandemia de COVID este o oportunitate pentru a rezolva problemele arzătoare ale lumii.
Ce înseamnă „Marea resetare”?
Potrivit BBC, expresia „Marea resetare” a avut mai bine de 8 milioane de interacțiuni pe Facebook și a avut peste două milioane de partajări pe Twitter.
Aceasta a dat naștere și unor teorii ale conspirației: „Marea resetare” este planul elitei globale mondiale de a instala o ordine comunistă în lume, abolind proprietatea privată cu ajutorul COVID-19 pentru a rezolva problema suprapopulării și subjugând restul umanității cu ajutorul vaccinurilor.
Wecke spune că a fost intrigat despre „Marea resetare” promovată la Davos, așa că a început să cerceteze problema.
„În centrul teoriilor conspirației se află pretinse agende secrete și intenții malițioase. În timp ce acestea pot să lipsească din inițiativa «Marii resetări» a Forumului Economic Mondial, ce am descoperit a fost ceva aproape la fel de sinistru și în văzul lumii. În fapt, este și mai sinistru pentru că este real și se întâmplă acum. Și implică lucruri fundamentale, precum mâncarea, datele noastre și vaccinurile”, scrie Wecke.
„Stakeholder capitalism”
Cuvintele magice sunt „stakeholder capitalism”, adică un „capitalism al părților interesate”, spune acesta.
Expresia este un concept pe care l-a susținut Klaus Schwab, președintele Forumului Economic Global de la Davos.
<strong>Ideea este ca marile corporații să nu se concentreze doar pe servirea acționarilor lor, ci să fie custozii societății, prin crearea de valoare pentru clienți, furnizori, angajați, comunități și alte părți interesate.</strong><br>
Modul în care Forumul Economic vede acest capitalism al părților interesate este prin intermediul unor parteneriate care să aducă împreună sectorul privat, guvernele și societatea civilă.
Wecke spune că ideea poate suna bine până când săpăm mai adânc. Responsabilitatea socială a companiilor e un fenomen care a creat o sumedenie de efecte realmente pozitive.
Dar noul design dă, de fapt, corporațiilor tot mai multă putere asupra societății și tot mai puțină putere instituțiilor democratice.
Nu e prima încercare
Planul din care a apărut „Marea resetare” se numea inițial „Inițiativa pentru redesign global” și a apărut ca draft după criza din 2008. Aceasta conține 600 de pagini despre transformarea guvernanței globale.
Wecke spune că, în viziunea Forumului Economic de la Davos, „vocea guvernului va fi una dintre cele multe, fără să fie de fiecare dată arbitrul final”.
Guvernele vor fi doar una dintre părțile interesate (stakeholder) într-un model global care include mulți stakeholderi.
Harris Gleckman, de la Universitatea Massachusetts, descrie raportul drept „cea mai cuprinzătoare propunere pentru redesignul guvernanței globale de la formarea Organizației Națiunilor Unite (ONU) în cel de-al Doilea Război Mondial”.
Parteneriatele cu multe părți interesate, calul troian al corporațiilor
Cine sunt însă aceste părți interesate nonguvernamentale? Forumul Economic Mondial, cunoscut pentru întâlnirile sale de top de la Davos, Elveția, se descrie drept o organizație pentru cooperare public-privată.
Retrogradarea guvernelor
Paleta sa de parteneri include mari companii din petrol (Saudi Aramco, Shell, Chevron, BP), alimentație (Unilever, Coca Cola, Nestle), tehnologie (Facebook, Google, Amazon, Microsoft, Apple) și farmaceutice (AstraZeneca, Pfizer, Moderna).
În loc ca firmele să servească mulți acționari, în modelul global al guvernanței cu multe părți interesate, corporațiile sunt promovate ca fiind stakeholderi în deciziile globale, în vreme ce guvernele sunt retrogradate la a fi doar una dintre multele părți interesate.
În practică, marile corporații devin principalele părți interesate, în vreme ce guvernele iau un loc în spate, iar societatea civilă este de fațadă, consideră politologul.
Când multinaționalele ajung la ONU
Cel mai simbolic exemplu este parteneriatul strategic pe care ONU l-a semnat cu Forumul Economic Mondial în 2019.
Harris Gleckman descrie această mișcare drept una prin care ONU devine un parteneriat public-privat, creând un loc special pentru corporații în interiorul ONU.
În fapt, modelul multiplelor părți interesate este deja construit. În ultimii ani există un ecosistem tot mai mare de grupuri care s-au extins în toate domeniile. În acest moment există 45 de grupuri de multi-stakeholderi care stabilesc standarde și reguli în sectoarele lor.
<strong>Conform lui Gleckman, aceste grupuri, care nu au fost alese și nu răspund democratic în fața nimănui, sunt formate din părți private (mari corporații), care „recrutează prietenii lor din guvern, societatea civilă și universități pentru a li se alătura astfel încât să rezolve problemele publice”.</strong><br>
Multilateralismul, criticat pentru birocrație, era democratic
Sistemul multiplelor părți interesate este o evoluție a multilateralismului, care a fost sistemul prin care țările lucrează împreună la atingerea unor țeluri comune.
Acesta a fost acuzat că este ineficient, prea birocratic și înclinat către națiunile puternice. Dar cel puțin este democratic în teorie, deoarece aduce împreună lideri globali aleși de popoarele lor, consideră Wecke.
Scriitorul dă și câteva exemple.
Sistemele alimentare
În toamna acestui an, ONU va găzdui Forumul Mondial despre Sisteme Alimentare în Roma. Este necesar, deoarece 3,9 miliarde de oameni, mai bine de jumătate din populația planetei, se luptă cu foamea și malnutriția.
Dar evenimentul din acest an este diferit, deoarece îmbrățișează „inclusivitatea multiplelor părți implicate” în care sectorul privat are un rol important.
„Abandonarea pesticidelor nu este pe masă. Cum așa?”, se întreabă Sofia Monsalve, de la FIAN International, o organizație care luptă pentru drepturile omului, focusată pe alimente. „Nu există nicio discuție despre concentrarea terenurilor (în mâinile unor mari proprietari sau companii – n.r.) sau responsabilitatea companiilor pentru abuzurile lor împotriva mediului sau împotriva forței de muncă”, spune Monsalve.
<strong>Aceasta acuză că, de fapt, companiile care domină sectorul alimentar nu vor să repare modelele de producție și doar caută noi oportunități de investiții.</strong><br>
FIAN International și alte 300 de organizații și-au exprimat îngrijorările lor despre sistemul multiplelor părți interesate într-o scrisoare deschisă către secretarul general al ONU, Antonio Guterres.
Camuflarea corporațiilor prin ONG-uri
Amina Mohammed, secretarul general adjunct al ONU, a spus că nu va fi doar o singură corporație la eveniment, ci vor exista platforme și rețele.
Dar Monsalve spune că acest lucru va face totul și mai rău. „Acum, corporațiile își pot proteja interesele și se pot ascunde în spatele acestor platforme, deoarece nu este clar cine este acolo”, spune ea.
Lista partenerilor privați de la eveniment nu se găsește nicăieri pe site.
Organizatorii FSS au fost contactați pentru a comenta situația, dar nu au răspuns. Semnatarii scrisorii se tem că, odată cu implicarea corporațiilor, mâncarea va continua să fie tratată drept o „marfă” și nu un „drept”.
Marile companii de tehnologie
Un alt exemplu este sectorul tehnologic. Ca parte a Foii de Parcurs pentru Cooperare Digitală din 2020, secretarul general al ONU a cerut formarea unei instituții noi, de top, „strategice și împuternicite”, cu mulți stakeholderi de top.
Wecke scrie că nu a fost ușor să găsească părțile interesate, dar în final a descoperit că printre participanții la mesele rotunde pentru realizarea foii de parcurs s-au aflat Facebook, Google, Microsoft și Forumul Economic Mondial.
<strong>Riscurile includ faptul că aceste companii sunt reticente împotriva încercărilor de a fi reglementate, atât la nivel național, cât și internațional.</strong><br>
Conform lui Wecke, dacă această nouă instituție va apărea, atunci va fi o victorie decisivă pentru giganții Google, Apple, Facebook, Amazon și Microsoft în războiul pe care aceștia îl poartă la nivel mondial cu guvernele lumii în privința evaziunii fiscale, regulilor antitrust și puterii lor tot mai mari asupra societății.
Peste 170 de grupuri din societatea civilă globală au semnat o altă scrisoare deschisă către secretarul general al ONU, de această dată pentru a preveni formarea instituției pentru guvernanță digitală.
Guterres a fost abordat pentru a comenta problema, dar nu a răspuns până la publicarea articolului inițial.
Inițiativa COVAX
Apoi există COVAX, inițiativa menită să accelereze dezvoltarea și producerea vaccinurilor împotriva COVID-19 și pentru a garanta accesul corect și echitabil pentru fiecare țară din lume.
Conform lui Wecke, aceasta sună admirabil, având în vedere diferențele în vaccinare între țările bogate și cele aflate în curs de dezvoltare.
Dar de ce nu ia deciziile Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care este parte a ONU?, se întreabă criticii.
Sulakshana Nandi, de la organizația nonguvernamentală „Mișcarea pentru Sănătatea Oamenilor” (People’s Health Movement - n.r.), spune că țările lumii, prin agenții ca OMS, trebuiau să ia deciziile legate de problemele globale de sănătate.
COVAX a fost înființat ca un grup de părți interesate de către alte două grupuri de același tip: GAVI (Alianța pentru Vaccin) și CEPI (Coaliția pentru Inovații Pregătitoare în Epidemii). Ambele au legături puternice cu Forumul Economic Mondial.
Acesta din urmă este unul dintre fondatorii CEPI. De asemenea, au legături cu Fundația Bill & Melinda Gates și cu companii precum Pfizer, GlaxoSmithKline, AstraZeneca și Johnson & Johnson.
Wecke spune că, chiar dacă inițiativa COVAX este finanțată în principal de guverne, aceste coaliții centrate pe corporații supraveghează distribuția vaccinurilor.
Contrastul între această abordare a multiplelor părți interesate și cea clasică, multilaterală, a venit când Africa de Sud și India au propus eliminarea temporară a regulilor privind proprietatea intelectuală în cazul tehnologiilor legate de vaccinurile anti-COVID. Scopul era să crească producția și distribuția de vaccinuri către țările în curs de dezvoltare.
Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS, a susținut propunerea. Dar marile companii farmaceutice s-au opus vehement.
„Este mult mai important pentru ele să își protejeze interesele și mecanismele de piață decât să protejeze sănătatea universală și oamenii de COVID”, acuză Nandi.
OMS nu a răspuns solicitării de a comenta.
Politologul Ivan Wecke spune că există o diferență contrastantă între abordarea bazată pe drepturile omului a ONU și cea derulată de organizațiile cu multiple părți interesate, care reprezintă interesele multinaționalelor.
În cazul COVAX, inițiativa eșuează în a atinge o țintă de 20% vaccinare din populațiile statelor cu venituri mici și medii.
„Așa că, chiar dacă Forumul Economic Mondial (sau Bill Gates) nu este responsabil de pandemia de COVID, chiar dacă vaccinurile nu sunt legate cu microcipuri pentru a ne controla gândurile, ceva dubios se întâmplă în sectorul guvernanței globale. Dacă apreciezi dreptul tău la sănătate publică, la intimitate, la accesul la mâncare sănătoasă sau la reprezentare democratică, să fii îngrijorat atunci când expresia «capitalism al părților interesate» apare la viitorul summit de la Davos”, încheie Ivan Wecke.
Forumul Economic Mondial a fost contactat pentru a comenta asupra problemelor ridicate în articol, dar nu a răspuns până la publicare, spune Wecke.
Foto: Shutterstock
