Dispută pe cazul Asperger prezentat de Libertatea: „Există încă un azil simbolic unde îi băgăm pe oamenii ăștia”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cazul bărbatului cu sindrom Asperger prezentat de Libertatea a născut controverse. Teoria unui medic psihiatru de la Spitalul Clinic de Psihiatrie “Prof. Dr. Al. Obregia”, care a comentat situația bărbatului, a fost contrazisă de alți doi colegi de breaslă.
Cuprins:
În cadrul emisiunii Adriana Nedelea la Fix de joi, Adela Ciobanu, medic psihiatru la Spitalul Clinic de Psihiatrie “Prof. Dr. Al. Obregia”, a fost invitată să ofere informații cu privire la caracteristicile sindromului Asperger, pe marginea mărturiei unui bărbat în vârstă de 45 de ani, diagnosticat cu Asperger, publicată în Libertatea.
Ea a pus la îndoială legitimitatea afirmației bărbatului diagnosticat cu Asperger, care spusese în articol: „Degeaba îmi dați mie pastile, dacă nu tratați și societatea!”. Medicul Ciobanu a considerat nemulțumirile bărbatului drept un simptom al afecțiunii sale.
”Este extrem de greu și nu putem să cădem în astfel de capcane, ce spune domnul respectiv, că trebuie schimbată o societate. Este un lucru extrem de greu, cu atât mai mult când astfel de discurs îl are cineva cu Asperger. Prin definiție, o persoană care este diagnosticată cu Asperger crede că cei din jur au o mare problemă și nu își realizează propria problemă. Deci undeva trebuie să își evalueze mai bine și să-și facă o evaluare mai bună a dânsului”, a spus în emisiune, medicul de la Obregia.
Am vorbit cu alți doi specialiști, care explică de ce declarația medicului de la Obregia nu este întemeiată.
Noi, psihiatrii, suntem puși aici să ajutăm oamenii, nu să îi etichetăm. În absolut toate bolile psihice, societatea are o vină. La Asperger, de multe ori diagnosticarea vine la vârsta adultă, când oamenii au foarte mult de suferit.
Vlad Stroescu, medic psihiatru:
Medicul psihiatru Vlad Stroescu a mai menționat că blamarea societății pentru problemele personale nu intră în patologia sindromului, care la fel ca orice afecțiune din spectrul autismului are trei categorii mari de simptome:
- Mare dificultate de a comunica cu oamenii
- Fixare pe anumite arii de interes
- Pe partea senzorială sunt fie prea sensibili, fie prea puțin sensibili în raport cu niște stimuli
„Ca societate, ar trebui să mergem pe partea de destigmatizare. Există încă un azil simbolic unde îi băgăm pe oamenii ăștia”, a mai spus acesta.
Etichetarea, o greșeală
Claudia Matei, analist comportamental și psiholog, punctează faptul că sindromul Asperger nu mai există din 2013 ca diagnostic de sine stătător, ci este parte din tulburările din spectrul autismului, care are o paletă foarte mare de simptome.
„Dar blamarea societății pentru problemele lor nu intră în simptomatologie în niciun caz”, a declarat aceasta.
În societate apare fenomenul de etichetare atunci când o persoană se comportă altfel decât tipicul cu care suntem obișnuiți. „Primul pas care ar trebui făcut la nivel de societate ar fi acela de a ne informa ceea ce înseamnă atipic și de a nu folosi etichete inadecvate”, a adăugat Claudia Matei.
„De exemplu, o persoană cu Asperger căreia îi este greu să înțeleagă glumele, dacă e lăsată să se izoleze, o va face. Important este să nu ne așteptăm să aibă aceeași reacție ca toată lumea, ce dacă nu râde?”, a mai spus Matei.
