Vine vaccinul anti-COVID: doar 4 francezi din 10 intenționează să-l facă. Românii, aproape la fel de reticenți
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Franța este una dintre țările europene cele mai reticente în fața vaccinării împotriva noului coronavirus. Aproape jumătate dintre locuitorii din Hexagon spun că nu se vor vaccina, procent în creștere față săptămâna trecută. În România, situația este asemănătoare: 40% dintre conaționali spun că nu vor să se imunizeze, potrivit celui mai recent sondaj. În Germania, însă, 2 din 3 locuitori sunt pentru vaccinarea anti-COVID.
Cuprins:
Vaccinul anti-COVID-19 trebuie să fie obligatoriu? În Franța dezbaterile s-au lansat imediat după ce o serie de companii farmaceutice internaționale au anunțat obținerea unor rezultate încurajatoare.
Problema dă multe bătăi de cap autorităților din Hexagon, unde populația este extrem de reticentă în privința vaccinării anti COVID-19. Iar neîncredera pare să fi crescut și mai mult după anunțurile făcute de Pfizer - BioNTech și Moderna.
Potrivit unui sondaj realizat de Institutul Elabe pentru BFMTV, publicat miercuri, doar 4 francezi din 10 intenționează să se vaccineze. În procente, se înregistrează o scădere de cinci puncte față de sondajul precedent, realizat în 29 octombrie.
46% nu vor să se vaccineze
În sens invers, 46% dintre cei intervievați au răspuns că nu se vor vaccina împotriva COVID-19, cu 6 procente mai mult față de octombrie. 14% nu luaseră încă o decizie.
Pricipalele motive invocate de refractari sunt lipsa unor informații pe termen lung privind boala și vaccinul (66%) și frica de posibile efecte secundare (54%).
21% dintre francezi și-au declarat neîncrederea în vaccinuri în general, iar 11% spun că nu le este frică de infecția cu noul coronavirus.
Același sondaj arată că, dincolo de COVID-19, francezii au mai multă încredere în vaccinuri în general: 64% față de 36% care spun nu.
<strong>Întrebați ce cred despre introducerea unui vaccin obligatoriu împotriva COVID-19, 60% spun că nu este o idee bună, în timp ce persoanele favorabile cumulează doar 21 de procente.</strong><br>
În România, Barometrul de Sănătate Publică, apărut săptămâna trecută, arată că aproape 40% dintre români spun că nu s-ar vaccina anti-COVID.
Dacă ar fi disponibil un 21% dintre români s-ar vaccina, o treime ar alege să se imunizeze doar dacă ar auzi că nu au fost efecte adverse și 8% ar dori să știe mai multe informații pentru a lua decizia vaccinării.
Germanii, în schimb, își pun mai multe speranțe în vaccin, deși și aici se înregistrează o ușoară scădere a procentelor celor care vor să se imunizeze anti-COVID.
Ultimul barometrul de opinie arată că numărul nemților care intenţionează clar să se vaccineze, atunci când va fi posibil, este în continuare mare, scrie Deutsche Welle. Dacă în august 44 la sută dintre cei chestionaţi manifestau această disponibilitate, acum numărul lor a scăzut la 37 de procente, iar 34 la sută au apreciat că "s-ar putea" să se vaccineze. Ceea ce înseamnă că 2 din 3 germani nu resping varianta vaccinării.
Contre politice în Franța
Dezbaterile politice pe marginea obligativității vaccinului sunt aprinse în Franța și reflectă într-o mare măsură modul în care electoratul diverselor formațiuni s-a poziționat în raport cu vaccinul.
56% dintre simpatizanții Frontului Național, partid de opoziție plasat la extrema dreaptă, se declară împotrivă, în timp ce doar 22% din votanții partidului aflat la putere, „La Republique en Marche”, sunt refractari.
Primii care s-au pronunțat pentru introducerea obligativității au fost liderii ecologiști, în timp ce Marine Le Pen s-a erijat în vârf de lance al taberei care se opune.
Pentru moment, Guvernul francez rămâne prudent. Premierul Jean Castex și-a exprimat recent temerea că „francezii nu se vor vaccina suficient”, dar pentru moment nu pledează pentru obligativitate.
Neîncredere în instituțiile politice și științifice
Dincolo de preferințele politice, problema centrală în acceptarea vaccinului este aceeași întâlnită în toate crizele recente, scrie Le Monde: neîncrederea în creștere față de instituții.
„Problema este că în plus față de încrederea politică în cădere liberă în ultimii ani, cea în lumea științifică s-a prăbușit de la începutul crizei sanitare”, explică pentru aceeași publicație Antoine Bristielle, profesor de științe sociale, care conduce un studiu privind adeziunea populației la un viitor vaccin contra COVID-19.
Acesta subliniază și faptul că modul în care s-a mediatizat dezbaterea nu a ajutat deloc. „Invitarea unui medic pe zi pe fiecare platou pentru a da un aviz diferit nu a făcut bine”.
Dezbaterea pe tema obligativității este prematură
Dezbaterile referitoare la obligativitatea vaccinării anti-COVID-19 sunt considerate totuși premature de către jurnaliștii francezi, care atrag atenția asupra nenumăratelor necunoscute care există la acest moment.
- „Oamenii vorbesc frecvent despre vaccin. În realitate, noi vom avea cu siguranță mai multe vaccinuri, cu caracteristici diferite”, declara pentru Le Monde experta în materie Marie-Paule Kieny. Trei companii au anunțat deja rezultate pozitive: 1. Pfizer-BioNTech - prezentat cu o eficacitate de 90%. 2. Moderna - eficacitate 94,5%. 3. Spoutnik-V - vaccinul rusesc promite 92%.
- Nu se cunoaște, deocamdată, ce tip de vaccin va exista: va fi unul de masă, care va reduce considerabil circulația virusului, sau unul care conferă mai degrabă o imunitate personală?
- Introducerea unei eventuale obligativități presupune un efort logistic care ar putea depăși capacitatea autorităților. În cazul Pfizer, temperatura de conservare de -72oC dă mari bătăi de cap, în plus accesul la dozele de vaccin este, pentru moment, limitat. Franța a contractat 30 de milioane de doze în prima etapă, ceea ce ar asigura vaccinul doar pentru 15 milioane de persoane, din cele aproximativ 67 de milioane pentru că sunt necesare două injectări.
