Doar trei femei sunt rectori în cele 54 de universități de stat din România! Cifra e sub un sfert față de media UE, de 21%
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În România sunt, în total, 54 de universități de stat, potrivit datelor transmise de Ministerul Educației la solicitarea ziarului Libertatea. Toate sunt conduse de bărbați, cu excepția a trei, dintre care două țin de domeniul artelor:
- Universitatea Națională de Muzică din București, unde rector este Diana Asinefta Moș.
- Universitatea Aurel Vlaicu din Arad, unde rector este Ramona Lile.
- Universitatea Națională de Arte George Enescu, unde rector Atena Elena Simionescu.
de Florinela Iosip
Din totalul rectorilor, doar 5% sunt femei, adică sub un sfert din media europeană. Comparativ, datele transmise de European University Association arată că 21% dintre rectorii din țările UE sunt femei.
„V-ați întrebat vreodată de ce avem mai multe fete decât băieți în rândul studenților la aproape toate ciclurile de studii și totuși la conducerea universităților nu avem aproape deloc femei?”.
Este una dintre primele fraze cu care, an de an, profesoara Alina Dragolea își începe cursul de „Gen și Politică” la anul II, în cadrul SNSPA.
Întrebarea profesoarei are la bază cifre reale. Așa e, proporțional sunt mai multe femei în mediul academic și infim de puține la nivelul suprem de conducere în același mediu.
Institutul european de statistică (Eurostat) prezintă următoarele cifre raportate la anul 2016:
- Peste 535.000 de studenți erau înscriși în toate ciclurile mediului universitar, dintre care 246.000 (45%) erau bărbați și 288.000, femei (55%)
- 352.000 de studenți au absolvit studiile de licență, dintre care 171.000 erau bărbați (48%) și 181.000, femei (52%)
- 165.000 de studenți erau înscriși la master, dintre care 67.000 erau bărbați (40%) și 98.000 erau femei (60%)
- 17.300 de studenți erau înscriși la doctorat, dintre care 8.500 erau femei (49%) și 8.700, bărbați (51%)
Totodată, datele de la Ministerul Educației arată că, în 2017, 51% din posturile de cadre didactice (asistenți universitari, lectori, conferențiari, profesori universitari) erau ocupate de femei.
Cum ajunge un profesor în funcția de rector
Potrivit Ordinului nr. 3.751 aprobat de Ministerul Educației în 2015, rectorul poate fi desemnat prin două metode: pe baza unui concurs public sau prin votul acordat de comunitatea academică. Votul majoritar, de cel puțin 80%, aparține cadrelor didactice. Restul votanților sunt reprezentanții studenților
„Cei mai mulți dintre rectori sunt puși în funcție în urma votului comunității academice. Doar de Leonard Azamfirei, rectorul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgul Mureș, știm că a ocupat postul prin concurs”, a declarat pentru Libertatea Petrișor Țucă, președintele Alianței Naționale a Studenților din România (ANOSR).
„Există o tendință generală ca posturile de conducere din vârful piramidei și veniturile cele mai mari să fie monopol masculin în aproape toate domeniile (magistratura face excepție). Prin urmare, nu e nimic special în învățământul superior cu feminizarea la bază și masculinizarea la vârf. Cu mare greutate femeile au fost admise să învețe ceea ce învață bărbații, ba chiar să-i învețe pe alții (asta abia în ultimii 70 de ani). E foarte greu să admiți că femeile pot gândi cu propria minte, sunt creative intelectual și mai pot să și conducă astfel de bărbați. Într-o bună măsură vorbim de o rutină instituționalizată, de un conservatorism de gen împărtășit de ambele sexe”, explică Mihaela Miroiu, profesoară universitară şi conducătoare de doctorate în Ştiinţe Politice în cadrul SNSPA.
