Legea offshore a fost depusă în Parlament. România va avea drept de preempţiune la achiziţia gazelor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Legea offshore pentru gazele din Marea Neagră a fost depusă vineri, 15 aprilie, la Parlament. Liderii coaliţiei de guvernare au declarat într-un mesaj comun că proiectul deblochează investiţiile din Marea Neagră, asigură independenţa energetică a României şi reduce dependenţa de gazul rusesc.
Potrivit formei finale a proiectului, România va avea drept de preempțiune la achiziția gazelor naturale, ceea ce înseamnă că își va acoperi mai întâi necesarul intern, iar apoi poate vinde surplusul la export. Totodată, primele gaze din Marea Neagră vor fi extrase în a doua parte din acest an, au transmis Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, într-un mesaj comun.
Forma finală a fost semnată de liderii celor trei partide din coaliţie - premierul Nicolae Ciucă, preşedintele PSD Marcel Ciolacu, liderul UDMR Kelemen Hunor - de liderul minorităţilor, Varujan Vosganian, dar și de ministrul PNL al Energiei, Virgil Popescu. Astfel, România va avea drept de preempţiune la achizitia gazelor şi se reglementează onshore-ul.
[pdf-embedder url="https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/04/legea-offshore-forma-finala-parlament.pdf" title="Legea-offshore-forma-finala-parlament"]
„Iată că acum, în sfârșit, această lege, care este o prioritate a Coaliției, este depusă în Parlament și avem o majoritate care înțelege importanța acestor investiții, legea urmând să fie adoptată cât mai repede. Proiectul asigură independența energetică a României și reduce dependența de gazul rusesc, prin stimularea investițiilor în extracția de gaze naturale”, se arată în mesajul comun semnat de premierul Nicolae Ciucă, preşedinte al PNL, și de președintele PSD, Marcel Ciolacu.
Legea depusă la Parlament stabilește oficial ca împărțirea veniturilor din extracția gazelor din Marea Neagră să se facă într-un procent de 60 % pentru statul român și 40% pentru investitori. Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu au precizat că primele extracții vor avea loc în acest an.
Primele gaze din Marea Neagră vor ieși în a doua parte a acestui an și aici vorbim de o producție de circa 1 miliard de metri cubi anual – Investitorii de la Black Sea Oil and Gas sunt în fază avansată a lucrărilor, având deja procesul verbal de recepție la finalizarea lucrărilor.Comunicat Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu:
Oficialii au anunțat că, la zăcământul Caragele, exploatarea este estimată la începutul anului 2024, iar la perimetrul Neptun Deep primele gaze naturale vor veni „cel mai devreme la sfârșitul anului 2026 – începutul anului 2027”.
Guvernanții au promis că „țara noastră va deveni un furnizor de securitate energetică regională” și că „atunci când oferta de gaze va fi mai mare decât cererea de pe piața internă oferta va scădea”, atunci „românii vor benefica de prețuri mai mici” la gaze.
Legea aflată acum în vigoare, care a dus la blocarea investițiilor din Marea Neagră, prevedea ca 50% din gazele naturale obținute din perimetrele offshore ale Mării Negre să fie comercializate pe piața din România, a scris Libertatea joi, 14 aprilie.
200 de miliarde de metri cubi de gaze în Marea Neagră
În Marea Neagră românească există zăcăminte de gaze estimate de Agenţia Naţională de Resurse Minerale la aproximativ 200 de miliarde de metri cubi.
În prezent, în România se extrag aproximativ 11 miliarde de metri cubi de gaze anual, iar consumul naţional este situat tot în jurul acestei valori. Dacă vor fi dezvoltate toate proiectele din Marea Neagră, atunci România va produce aproximativ 20 de miliarde de metri cubi de gaze anual.
Totul a fost însă blocat de Legea offshore, adoptată în 2018 într-o formă care a dus la reticența investitorilor și la suspendarea proiectelor, pentru că ar fi favorizat interesele rusești de pe piața energiei. Legea offshore a fost astfel revizuită după patru ani de amânări.
România importă 20 la sută gaz rusesc
Președintele Klaus Iohannis a declarat pe 3 martie, după întâlnirea cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, că „dependența Uniunii Europene de gazul rusesc trebuie terminată”, în contextul în care România importă aproximativ 20 la sută din necesarul său de gaz din Rusia.
Pe 28 martie, premierul Nicolae Ciucă a declarat că au fost discutate modalităţile prin care se va reduce dependența Europei de gazele rusești, obiectiv al Uniunii Europene. „În toamnă vom beneficia de tranzitul de gaz lichefiat”, a spus șeful Executivului după reuniunea şefilor de Guvern ai statelor aliate NATO din Europa de Sud-Est, găzduită de Sofia.
În acest moment, Rusia este cel mai mare furnizor de energie al Uniunii Europene. Aproximativ 40% din importurile de gaze naturale provin din țara condusă de Vladimir Putin.
