DOCUMENTE. Un judecător a simțit nevoia să scoată în evidență într-un dosar al lui Liviu Dragnea negocieri cu un apropiat al lui Putin: magnatul Viatcheslav Kantor

Libertatea a consultat dosarul în care liderul PSD Liviu Dragnea a fost trimis în judecată pentru că a făcut trafic de influență ca să ajungă la masa lui Donald Trump. 

Dosarul are 68 de volume. În ele, judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul București a scos în evidență și celelalte acuzaţii ce i-au fost aduse lui Dragnea. Informațiile apar într-o încheiere ce a devenit publică, pe portalul rejust.

„În favoarea unui grup de interese format în jurul cetăţeanului rus Viatcheslav Moshe Kantor”

Judecătorul a notat că, pe 19 februarie 2018, cei de la DNA s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că „începând cu anul 2015, Liviu Nicolae Dragnea a întreprins activităţi pentru care s-a folosit de prerogativele ce decurg din calitatea de demnitar al statului român şi de influenţa şi autoritatea ce decurg din calitatea de preşedinte al PSD pe lângă mai multe persoane, inclusiv membri ai Guvernului şi ai Parlamentului României, în favoarea unui grup de interese format în jurul cetăţeanului rus Viatcheslav Moshe Kantor”. 

„Scopul realizat” al lui Dragnea, notează procurorii, era acela „de a obţine foloase necuvenite constând în finanţarea ilegală a activităţii Partidului Social Democrat şi a campaniilor electorale”, cu încălcarea dispoziţiilor legale.

Miza era fondul suveran pe care România urma să-l înființeze, au susținut procurorii

În documentul DNA din 2018, citat de judecător, se mai arată că „grupul de interese acţionează în România prin intermediul lui Liviu Nicolae Dragnea, în scopul de a accede la o parte importantă din resursele financiare şi economice ale României, prin înfiinţarea şi controlarea în viitor a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI)”.

FSDI a fost unul dintre proiectele politice de suflet ale lui Dragnea. Conglomeratul se baza pe acţiunile celor mai profitabile companii de stat din România (Hidroelectrica, Romgaz, Portul Constanţa, CFR SA, Poșta Română și altele) și ar fi valorat 9 miliarde de lei. 

DNA a pretins că pe lângă afacerile pe care plănuia să le dea pe baza fondului suveran, grupul de interese condus de Viatcheslav Kantor mai avea în plan și „achiziţii de armament de către guvern”.

Cine este Viatcheslav Kantor

Oligarhul rus Viatcheslav Moshe Kantor se află, în prezent, pe lista persoanelor sancționate de Uniunea Europeană în contextul războiului din Ucraina. El deţine o avere estimată la 11,3 miliarde de dolari, potrivit forbes.com, şi e acționarul principal al Acron Group – unul dintre cei mai mari producători de îngrășăminte din Rusia.

„Are legături strânse cu Vladimir Putin. Aceste legături cu președintele rus l-au ajutat să își mențină averea considerabilă. Și-a declarat deschis, în numeroase ocazii, sprijinul pentru președintele Putin și prietenia cu acesta și se bucură de relații bune cu Kremlinul”, precizează Consiliul Uniunii Europene în documentul prin care, în aprilie anul trecut, Kantor a fost pus pe lista oligarhilor ruși sancționați de UE. 

Kantor l-a decorat pe Dragnea

În 2016, Putin i-a acordat lui Kantor medalia Ordinul de Onoare, „în semn de recunoaștere a realizărilor sale profesionale și a muncii corecte și îndelungate”.

În același an, Moshe Kantor l-a decorat pe Liviu Dragnea. În calitate de președinte al Congresului Evreiesc European, oligarhul rus i-a oferit liderului PSD de atunci „Busola Ierusalimului”. Era primul român onorat cu această decorație.

Dragnea și-a trecut distincția în CV-ul de pe pagina Camerei Deputaților, dar a numit-o „Compasul Ierusalimului”, greșeală sesizată la vremea respectivă de jurnalista Emilia Șercan.

„O relație cointeresată”

Acesta este oligarhul rus cu care, potrivit acuzațiilor DNA, Liviu Dragnea a „dezvoltat o relaţie cointeresată”, începând cu anul 2015. 

În această relație ar fi fost implicate şi alte persoane din anturajul lui Dragnea, printre care şi un deputat, al cărui nume este anonimizat total în încheierea Tribunalului București. 

Procurorii notează că „în schimbul acestor demersuri şi angajamente, Liviu Nicolae Dragnea a obţinut foloase necuvenite din partea membrilor grupului de interese, persoane fizice care nu au cetăţenia română şi persoane juridice şi asociaţii de altă naţionalitate decât cea română, constând în:

• finanţarea ilegală a activităţii PSD şi a campaniilor electorale, prin asigurarea unor servicii de consultanţă şi consiliere politică în favoarea PSD şi 
• plata contravalorii participării la evenimente publice şi private organizate în străinătate, pentru câştigarea de capital politic.”

Cauza, clasată în 2021, fără nicio explicație

În februarie 2018, procurorii DNA s-au sesizat din oficiu sub aspectul săvârşirii următoarelor infracţiuni: luare și dare de mită, trafic de influență şi cumpărare de influență, spălare de bani, și folosirea autorităţii, în calitate de şef de partid, în scopul obţinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Ulterior, urmărirea penală a fost extinsă de procurori, iar în februarie 2020, DNA investiga modul în care fiecare dintre cei vizați a participat la săvârșirea infracțiunilor. 

În paralel, în același dosar, DNA cerceta împrejurările în care Dragnea a efectuat vizita din SUA în 2017, când a ajuns să se pozeze dând mâna cu președintele SUA de atunci, Donald Trump. 

În mai 2021, când cauza legată de vizita în SUA a fost finalizată și trimisă la Tribunalul București, dosarul privind relația cu oligarhul rus a fost clasat de către DNA. Procurorii nu au argumentat, în rechizitoriu, soluția de netrimitere în judecată în cazul Kantor-Dragnea.

În privința dosarului trimis în instanță, cel în care DNA susține că Dragnea a fost ajutat cu bani de la oameni de afaceri, prin trafic de influență, ca să ajungă la ceremonia de inaugurare a lui Donald Trump, în acest caz nu a început judecata pe fond. Dosarul este încă la Tribunalul București, în cameră preliminară.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro