Doru Giugula, fost ofițer USLA, consilier general al PSD la PMB timp de 16 ani și candidat la parlamentare, declarat „lucrător” al Securității comuniste
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Avocatul Doru Mihai Giugula, fost consilier general al municipiului București în perioada 2000 - 2016, din partea PDSR și ulterior PSD, a fost declarat, oficial, „lucrător” al fostei Securități comuniste.
Cuprins:
- Implicat în supravegherea informativă
- Decizie CNSAS din 2007, anulată de judecători
- Ofițerul USLA și casa de întâlniri conspirative
- Caseta audio cu persoane care criticau viața din România
- „Plan de combinație informativă” pentru urmărirea unui student egiptean
- Doru Giugula: „CNSAS bate câmpii”
- „Imixtiune arbitrară şi abuzivă în viaţa privată”
Implicat în supravegherea informativă
Verificarea a pornit din oficiu, după ce avocatul a candidat la Camera Deputaților în alegerile din 2024, nota de constatare a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) datând din 21 noiembrie 2025.
Cererea CNSAS a fost admisă de către un magistrat de la Curtea de Apel București în 15 septembrie 2026. Hotărârea poate fi contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).
Doru Giugula apare în arhive ca locotenent și apoi locotenent major în USLA, lucru, de altfel, recunoscut de acesta de mai multă vreme. USLA sau Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă a fost o unitate militară de elită din România comunistă, înființată în anul 1977 și subordonată Ministerului de Interne (Departamentul Securității Statului).
Scopul principal era combaterea terorismului, eliberarea de ostatici și siguranța zborurilor civile. Ofițerii USLA erau, însă, implicați în mod activ și în activități de supraveghere informativă a populației și de „anihilare” a oricărei opoziții față de regimul de dictatură din România.
Decizie CNSAS din 2007, anulată de judecători
CNSAS a mai emis o notă de constatare pentru Doru Giugula în 2007, însă decizia instituției a fost anulată în decembrie 2009, printr-o hotărâre definitivă a ÎCCJ. Instanța a considerat atunci că activitatea acestuia a fost una legitimă de prevenire a terorismului, conformă obligațiilor internaționale ale României.
În 2025, CNSAS a susținut că a identificat în arhive noi documente, în două dosare distincte. Potrivit acestor documente, Giugula ar fi „dirijat” o gazdă de „casă de întâlniri” pentru a afla intenții de emigrare, opinii politice și date sensibile din viața privată a unor persoane, inclusiv pornind de la o casetă audio cu critici la adresa conducerii de partid și de stat.
În al doilea dosar, acesta ar fi organizat contactarea unei femei, legătură a unui student egiptean de origine palestiniană suspectat de culegere de informații în scop terorist. Femeia ar fi fost abordată folosind un material compromițător inventat, legat de presupuse fapte economice, pentru a fi recrutată ca informatoare.
O casă de întâlniri sau casă conspirativă era o locuință secretă pusă la dispoziția ofițerilor de Securitate. Aceștia le foloseau pentru întâlniri conspirative cu membrii rețelei informative, compusă din informatori, surse și colaboratori. Proprietarul sau chiriașul locuinței era numit „gazdă casă de întâlniri” și era înregistrat oficial în evidențele Securității.
Ofițerul USLA și casa de întâlniri conspirative
În cazul acuzațiilor aduse lui Giugula, dosarul personal al „gazdei de casă de întâlniri” a fost deschis în 18 aprilie 1979. Locuința urma să găzduiască întâlnirile ofițerului din UM 0620 (USLA) cu rețeaua sa informativă.
Gazda a fost folosită și operativ, pentru a strânge informații despre persoane din anturaj, respectiv intenții de plecare din țară, viziuni politice, aspecte sensibile din viața privată.
„ (...) la mansardă, locuieşte cetățeanul R.F., de profesie croitor la o croitorie a Ministerului Apărării Naționale, care are sediul în cartierul Drumul Taberei.
Din discuțiile purtate cu acesta, sursa a constatat că este o persoană care laudă foarte mult sistemul de viață capitalist fiind întru-totul de acord cu concepțiile acestei societăți față de care are o mare admirație. În cadrul discuțiilor, R.F. mi-a confirmat că face demersuri pentru a pleca într-o excursie într-o ţară capitalistă de unde este hotărât să nu se mai întoarcă.
Pentru realizarea planului său a apelat la sprijinul unei femei în vârstă de aproximativ 55-60 de ani care, în urmă cu 15 ani, a fugit în străinătate, afirmând că a făcut aceasta deoarece soțul său, care era împotriva ordinii de drept socialiste din ţara noastră, a fost în închis şi nu s-a mai întors”, se afirma într-un document, din 1980, cu referire la informațiile obținute de la gazda casei de întâlniri, sursa fostului ofițer.
Ulterior, potrivit CNSAS, Doru Giugula a întocmit o notă în care susținea următoarele: „Materialul este în curs de verificare. Sursa a fost instruită să continue discuțiile cu R.F. şi, legendat, căutând să-i câştige încrederea pentru a obține de la acesta date suplimentare cu privire la intenția de evaziune (modul în care îşi vede realizat planul, persoanele care-l încurajează şi sprijină).
De asemenea, sursa a fost instruită cu modul de comportare pe care trebuie să-l adopte în relațiile cu B.R. (femeie - n. red.), pentru a-i câştiga încrederea şi a pătrunde în anturajul acesteia în scopul clarificării următoarelor aspecte: a) B.R. îl încurajează pe R.F. în acțiunea sa din convingeri politice, având în vedere că soțul său a fost legionar; b) B.R. face parte dintr-un grup de escroci care vor să obțină foloase materiale de la R.F., bazându-se pe intenția acestuia de a fugi din țară. Propun exploatarea materialului după verificarea persoanelor semnalate în evidențele M.I., la Dir. a IV-a şi IMB Securitate, Serv. 1”.
Sursa acestuia și-a continuat activitatea „conform instructajului efectuat” și a aflat că persoana R.F. „nu a renunțat la dorința de a pleca din țară prin orice mijloc şi pentru aceasta, în prezent, învață limba germană cu un profesor”. Despre B.R. a aflat că „are multe relații în străinătate, de unde primeşte scrisori şi pachete”, iar „în casa ei vin o serie de persoane cu care poartă discuții ostile cu referire la condițiile de viață, trai şi politica statului nostru, printre aceştia numărându-se şi profesorul cu care R.F. învață limba germană”.
Caseta audio cu persoane care criticau viața din România
Investigatorii CNSAS au identificat un alt document, din 1984, prin care sursa transmitea ofițerului următoarele: „În urmă cu câteva zile am cumpărat de la vecinul meu de apartament, o casetă cu suma de 40 de lei. Ascultând caseta, pentru a-mi da seama de calitatea benzii, am auzit o discuție purtată de patru persoane (doi bărbați şi două femei), în care se criticau condițiile de viață din țara noastră şi se aduceau injurii la adresa conducerii superioare de partid şi de stat.
Discutând cu (...), pentru a cunoaşte proveniența casetei, acesta mi-a relatat că o are de la numitul (...), un element fără ocupație care trăieşte din expediente. Totodată acesta promite diverşilor cetățeni că le rezolvă unele probleme (procură mobilă, echipament electronic, casetofoane, covoare, case), iar banii primiți îi cheltuieşte fără a rezolva ceva şi nici nu-i mai restituie. În prezent este judecat în stare de libertate pentru infracțiunea de înşelăciune în dauna avutului personal, la Judecătoria sectorului 5”.
Și de această dată, Doru Giugula a venit cu recomandări precise: „Pentru stabilirea exactă a persoanelor participante la discuție vom realiza următoarea combinație informativă: în scopul conspirării sursei, se vor face investigații la domiciliul acesteia sub acoperirea organelor de miliție, interesându-ne modul de comportare în imobil, anturaj, loc de muncă, dacă este preocupat de muzică și procurarea de casete, urmărind ca vecinii să-i aducă la cunoştință sursei despre verificările ce s-au efectuat asupra sa.
Prin intermediul sursei, profitând de faptul că (...) este inculpat într-un proces de înşelăciune la Judecătoria sectorului 2, se urmăreşte crearea unei stări de tensiune şi temere asupra acestuia, prin care să-l determine să-i confieze de unde are caseta, componența grupului şi cine a făcut înregistrarea. Dacă nu se va obține rezultatul scontat, (...) va fi cercetat de organele de miliție pentru elucidarea cazului. În funcție de evoluția situației operative, se vor face noi propuneri”.
„Plan de combinație informativă” pentru urmărirea unui student egiptean
CNSAS a mai depus la dosar și un „plan de combinație informativă”, din 15 aprilie 1987, întocmit tot de locotenent major Doru Giugula, privind urmărirea informativă a unui cetățean egiptean de origine palestiniană, suspectat de culegere de informații în scop terorist și aflat în legătură apropiată cu un ofițer de securitate.
Legătura sa principală era o femeie cu zece clase, fostă picoliță, fără ocupație la acel moment și necunoscută în evidențele Ministerului de Interne. Un „plan de combinație informativă” reprezenta un document secret folosit de fosta Securitate pentru a înscena situații, a manipula sau a identifica și prinde opozanți ai regimului.
„(...) Pe baza informațiilor furnizate și în legătură cu unele infracțiuni comise la Atelierul nr. 147 aparținând Cooperativei, cum ar fi prezența fictivă pe statul de plată a unor persoane, fiind şi ea în această situație, a fost informată pe bază de adresă Poliția Economică a Municipiului Bucureşti, care a început instrumentarea cauzei, urmând ca susnumita să fie citată în calitate de martor, cu referire la infracțiunile săvârşite de şefa atelierului.
În acest context, sub acoperirea organelor de miliție, vom participa la audierea celei în cauză pentru a-i stabili poziția față de organele Ministerului de Interne, trăsăturile de caracter, dacă este pretabilă pentru atragerea la colaborare. În funcție de cele constatate, se vor aborda şi aspecte cu privire la relațiile pe care aceasta le are în rândul cetățenilor străini şi natura lor. I se va lua declarația-angajament de păstrare a secretului cu privire la conținutul aspectelor abordate cu organele Ministerului de Interne”, se preciza în planul întocmit de către ofițerul USLA.
Dacă datele obținute confirmau loialitatea ei, se prezenta propunerea de recrutare ca informatoare. Dacă nu, discuțiile urmau să fie canalizate pe datele din ancheta economică și pe prevederile legale, iar apoi, împreună cu miliția, să fie luate măsuri de sancționare.
Ținta vizată era un cetățean egiptean de origine palestiniană, student anul III la IMF - Facultatea de Stomatologie, „în scopul aprofundării datelor de cunoaştere a activității obiectivului, a identificării legăturilor acestuia, străini şi autohtoni, pe care îi are în anturaj şi a prevenirii inițierii, organizării sau comiterii unor acțiuni ostile țării noastre”.
Doru Giugula: „CNSAS bate câmpii”
Fostul ofițer nu a recunoscut acuzațiile și a invocat autoritatea de lucru judecat, respectiv hotărârea din decembrie 2009, care a anulat precedenta decizie a CNSAS, din 2007. A spus că întreaga sa activitate a vizat exclusiv lupta antiteroristă. A mai afirmat că nota de constatare este o sinteză interpretativă, că nu există victime sau consecințe concrete și că faptele trebuie judecate după normele epocii.
A acuzat CNSAS că a depus selectiv documentele și a cerut prezentarea integrală a dosarelor, a angajamentele surselor, amendarea președintelui CNSAS și sesizarea Parchetului. Fostul ofițer USLA s-a arătat revoltat și a completat că în activitatea sa „a văzut moartea de patru ori, i-au murit colegi și nu a făcut nimic împotriva legii”.
„Nu accept ca niște persoane să mistifice adevărul și să încerce să aducă în fața justiției niște ofițeri, în baza unor declarații a unor persoane care probabil nici nu mai există. Aceste fapte s-au petrecut acum 50 de ani, unii dintre ei sunt morți”, a spus Giugula, potrivit actelor depuse la dosar.
Avocatul a mai afirmat că orice interpretare de poliție politică este netemeinică și nejustificată, iar CNSAS „bate câmpii”. „Activitățile au vizat exclusiv prevenirea și combaterea terorismului, fiind desfășurate în conformitate cu legislația internă și tratatele internaționale.
Atribuțiile USLA aveau caracter operativ și militar, fiind fundamental diferite de activitățile de poliție politică, deoarece nu au urmărit reprimarea opoziției politice sau controlul ideologic al populației. Acțiunea CNSAS operează o confuzie fundamentală între activitatea informativ-operativă de securitate a statului și poliția politică”, a completat Doru Giugula.
„Imixtiune arbitrară şi abuzivă în viaţa privată”
Magistratul de la Curtea de Apel București a constatat că nu poate fi luată în considerare hotărâre din 2009 a instanțelor, având în vedere că noua decizie a CNSAS a vizat alte circumstanțe și o verificare impusă de un alt ciclu electoral, pe un temei juridic distinct. Judecătorul a tratat diferit cele două dosare în care apare numele fostului ofițer.
Astfel, activitatea informativă desfăşurată în dosarul care îl viza pe cetățeanul egiptean este considerată ca făcând parte din atribuțiile specifice desfăşurate pe linia activităţii de combatere antiteroristă.
„Utilizarea vulnerabilităţilor personale rezultate din săvârşirea prin propria-i voinţă a unei infracţiuni care nu avea nicio legătură cu activitatea Securităţii, infracţiune de natură economică, nu constituie o ingerinţă în viaţa privată. De fapt, acesta este un mecanism comun în activitatea de informaţii, utilizat şi în prezent în toate statele democratice”, susține judecătorul, cu referire la modul în care urma să i se fabrice un dosar penal femeii aflate în anturajul studentului.
„Măsurile dispuse în dosarul R78154 se încadrează desfăşurării unei activităţi legitime desfăşurată de Statul Român în temeiul unor obligaţii internaţionale care priveau, deopotrivă, şi siguranţa statului”, se precizează în hotărârea instanței.
Activitățile desfășurate în dosarul privind „casa de întâlniri” au fost, însă, considerate ca fiind imixtiune în viaţa privată a persoanelor şi îngrădirea dreptului la viaţă privată.
„Toate acţiunile sale prin care se urmărea obţinerea de date privind preocupările de zi cu zi ale persoanei urmărite, dacă audiază posturi de radio străine, dacă influenţează şi alte persoane pentru nemulţumirea pe care o are el, cu cine face anturaje, dacă este vizitat de persoane străine sau suspecte sunt activităţi prin care s-au îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale, garantate de legislaţia din acea vreme, pentru motive care nu aveau legătură cu activitatea de securitate naţională. (...) Dorința persoanei (...) de trăi într-un stat democratic, şi percepută de regimul totalitar drept o ameninţare ce trebuie reprimată, nu are nicio legătură cu pericolele de natură teroristă.
Mai mult, dirijarea operativă realizată de pârât conducea la o imixtiune arbitrară şi abuzivă în viaţa privată şi chiar intimă a persoanei urmărite, chestiuni de asemenea complet străine rolului legal al structurii USLA”, a conchis magistratul.
Giugula a candidat în alegerile parlamentare din 2024 din partea partidului Liga Acțiunii Naționale, formațiune politică înființată în 2022 de generalul în rezervă Silviu Predoiu, fost ofițer în Serviciul de Informații Externe. În 2024, Giugula a fost membru, tot din partea acestui partid, în Biroul Electoral Central pentru alegerea președintelui României, scrutin anulat prin decizia Curții Constituționale.
În CV-ul publicat pe propriul site, unde susține că a fost ofițer în Unitatea Specială Antiteroristă (USLA, 1978-1989), „cu formare de elită și disciplină riguroasă”, acesta afirmă că a fost singurul care a votat împotriva anulării alegerilor prezidențiale.
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
