Călin Georgescu a vrut să ceară azil politic în Italia, pentru el, cât și „pentru băieții ăștia ai mei”, scriu procurorii în referatul în care cer arestarea preventivă pentru 30 de zile
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Procurorii DIICOT au cerut arestarea preventivă a lui Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, și a presupusului său complice, omul de afaceri Ionel Rusen, într-un dosar de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, cu un prejudiciu estimat la peste 1,1 milioane de euro, sumă obținută, conform plângerilor unor oameni de afaceri, sub pretextul unor garanții pentru credite fictive.
Cuprins:
- Ce acuzații apar în referatul procurorilor
- Discuțiile dintre Georgescu și Rusen
- Georgescu era gata să ceară azil politic în Italia
- Referatul citează investigații jurnalistice din Italia despre Massimiliano Arena
- DIICOT cere arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Georgescu și Rusen
- Călin Georgescu a fost deja trimis în judecată în două dosare
Procurorii DIICOT au solicitat arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu și a omului de afaceri Ionel Rusen, într-un dosar în care sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.
Potrivit referatului consultat de Libertatea, anchetatorii susțin că cei doi ar fi făcut parte dintr-un mecanism prin care oameni de afaceri români erau convinși să plătească garanții pentru obținerea unor finanțări externe. Procurorii susțin că există „probe și indicii temeinice” care conturează o suspiciune rezonabilă că cei doi ar fi participat la un mecanism infracțional desfășurat între 2021 și 2023, alături de un cetățean italian, Massimiliano Arena.
Referatul reprezintă punctul de vedere al procurorilor și fundamentul cererii de arestare preventivă. Urmează ca instanța să decidă asupra solicitării DIICOT.
Ce acuzații apar în referatul procurorilor
În document, procurorii afirmă că activitatea grupului s-ar fi desfășurat în perioada octombrie 2021–octombrie 2023 și că ar fi vizat inducerea în eroare a unor oameni de afaceri interesați de finanțări externe.
„Activitatea infracțională a inculpaților este una complexă și de lungă durată, aceștia acționând încă din luna octombrie 2021 până în luna octombrie 2023, dezvoltând un adevărat mecanism de colaborare în vederea comiterii de infracțiuni grave contra patrimoniului.”
Potrivit DIICOT, scopul urmărit de membrii presupusului grup era obținerea unor sume de bani reprezentând garanții pentru accesarea unor linii de credit.
„Inculpații având ca unic scop obținerea unor sume cât mai mari de bani pentru maximizarea profiturilor acestora.”
În cererea adresată instanței, DIICOT solicită arestarea preventivă pentru infracțiunile de: constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Potrivit referatului, procurorii susțin că, în luna septembrie 2021, Călin Georgescu, Ionel Rusen și Massimiliano Arena ar fi constituit un grup infracțional organizat care a acționat coordonat pentru inducerea în eroare a unor oameni de afaceri români.
Persoanelor vătămate li s-ar fi promis accesarea unor finanțări de milioane de euro prin intermediul unei instituții financiare prezentate drept bancă din Marea Britanie.
În referat este descris cazul unei persoane vătămate, identificată în document prin nume complet, pe care Libertatea o anonimizează și o va indica drept R.L.
Potrivit procurorilor, R.L., reprezentant al unei societăți comerciale, ar fi fost convins că poate obține un credit de 6 milioane de euro prin intermediul unei instituții financiare „despre care au susținut că funcționează pe teritoriul Marii Britanii, însă aceasta avea sediul în Uniunea Comodorelor – Africa de Sud”. DIICOT susține că persoana vătămată a transferat o sumă de 2.500 de euro. Ulterior, ulterior, 1.000.000 de euro, iar apoi încă 100.000 de euro, după ce i s-ar fi promis majorarea finanțării la 15 milioane de euro.
Conform procurorilor, banii au fost virați într-un cont bancar despre care aceștia susțin că aparținea unei alte entități bancare, iar nu instituției prezentate victimei.
Discuțiile dintre Georgescu și Rusen
În referat, procurorii motivează că privarea de libertate este necesară atât pentru buna desfășurare a procesului penal, cât și pentru prevenirea săvârșirii altor infracțiuni.
„Privarea acestora de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.”
DIICOT invocă gravitatea faptelor cercetate, durata presupusei activități infracționale și existența unui mecanism organizat de colaborare. Procurorii mai susțin că există riscul ca inculpații să influențeze martori, persoane vătămate sau să se sustragă urmăririi penale.
Referatul DIICOT face referire și la comunicări ambientale realizate în interiorul unui autoturism, despre care procurorii spun că surprind discuții între Călin Georgescu și Ionel Rusen. Potrivit documentului, procurorii susțin că Georgescu ar fi afirmat că știa despre existența dosarului penal și că aprecia ancheta ca fiind într-o stare de „adormire”.
„A primit un anumit «feedback» cu privire la dosar, susținând că «nu ar fi nicio probă».”
Aceste afirmații sunt prezentate de procurori drept argumente în sprijinul solicitării de arestare preventivă. Procurorii mai arată că, în urma perchezițiilor domiciliare efectuate la 21 septembrie 2026, în autoturismul folosit de Călin Georgescu ar fi fost descoperite două dispozitive portabile de bruiaj electronic.
Potrivit referatului, acestea sunt descrise ca „jammer” sau izolatoare de semnal, iar procurorii susțin că ar fi fost deținute pentru a contracara măsurile de supraveghere tehnică.
Georgescu era gata să ceară azil politic în Italia
Un alt capitol al referatului se referă la documente despre care DIICOT susține că sunt „susceptibile a fi false”. Procurorii afirmă că, în contextul unor conversații din luna mai 2025, Călin Georgescu și-ar fi procurat mai multe documente de călătorie prezentate ca fiind diplomatice și emise pe numele său.
În referat se arată că procurorii apreciază că aceste documente ar fi fost obținute în contextul unor demersuri de sustragere de la urmărirea penală.
DIICOT mai susține că, potrivit conversațiilor analizate în dosar, Călin Georgescu ar fi discutat despre posibilitatea obținerii azilului politic în Italia atât pentru el, cât și „pentru băieții ăștia ai mei”. Referatul consemnează că procurorii interpretează aceste discuții drept pregătiri pentru o eventuală sustragere de la urmărirea penală sau de la judecată.
Potrivit documentului, Georgescu ar fi căutat, prin intermediul lui Ionel Rusen, achiziționarea unui imobil în Italia, indiferent de costuri, despre care ar fi spus că i-ar oferi protecție juridică pe teritoriul italian.
Referatul citează investigații jurnalistice din Italia despre Massimiliano Arena
În documentul DIICOT este menționat și Massimiliano Arena, despre care procurorii spun că urmează să fie citat pentru aducerea la cunoștință a calității de suspect.
Referatul face trimitere la investigații jurnalistice publicate în Italia și preluate de presa din România, potrivit cărora o instituție financiară în cadrul căreia Arena a avut funcții de conducere nu ar fi fost autorizată să ofere servicii bancare în Italia. Procurorii citează, de asemenea, informații din presă potrivit cărora Arena a fost pus sub acuzare în Italia într-un dosar privind un grup criminal transnațional și servicii financiare ilegale.
DIICOT cere arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Georgescu și Rusen
În finalul referatului, procurorii solicită instanței arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu și Ionel Rusen. Perioada pentru care DIICOT cere luarea măsurii este 22 septembrie – 21 octombrie 2026, inclusiv.
Instanța urmează să analizeze cererea procurorilor și să decidă dacă admite sau respinge propunerea de arestare preventivă.
Călin Georgescu și Ionel Rusen beneficiază de prezumția de nevinovăție pe tot parcursul procesului penal, iar solicitarea DIICOT de arestare preventivă reprezintă o măsură procesuală care urmează să fie analizată de instanță.
Călin Georgescu a fost reținut pentru 24 de ore de către procurorii DIICOT luni, 21 septembrie, după aproximativ 8 ore de percheziții și peste 2 ore de audieri, într-un dosar de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, cu un prejudiciu estimat la peste 1,1 milioane de euro, sumă obținută, conform plângerilor unor oameni de afaceri, sub pretextul unor garanții pentru credite fictive.
Călin Georgescu a fost deja trimis în judecată în două dosare
Reamintim că, la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024, Călin Georgescu și Elena Lasconi (USR) au obținut cele mai multe voturi, calificându-se în turul 2. Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat rezultatele primului tur, câștigat de Călin Georgescu, după ce documente desecretizate și prezentate în ședința CSAT au arătat că Georgescu ar fi beneficiat de finanțări dubioase, promovări suspecte pe TikTok pentru creșterea rapidă a popularității și posibile ingerințe ale Rusiei în procesul electoral.
Pe 8 decembrie 2024, mercenarul Horaţiu Potra a fost oprit de polițiști în trafic în comuna Măneşti, judeţul Prahova. În maşina Mercedes, condusă de Andrei Florin Lup și în care pasager era Potra, a fost găsit un arsenal de război cu care venea spre București.
Pe 26 februarie 2025, Călin Georgescu a fost ridicat din trafic și dus la Parchetul General, care a stabilit că ar fi comis instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale cu ajutorul mercenarilor conduși de Potra, după ce CCR a anulat alegerile prezidențiale. Procurorii au susținut atunci că gruparea Potra voia să se infiltreze în protestele organizate în București, imediat după anularea alegerilor, pentru a crea haos. Ulterior, prin decizia BEC și a CCR, Călin Georgescu nu a mai avut voie să candideze pe 4 mai, în primul tur al alegerilor prezidențiale 2025, câștigate de Nicușor Dan în turul doi, contracandidat fiind George Simion.
Pe 2 iulie 2025, procurorii Parchetului General au anunțat că au finalizat cercetările și l-au trimis în judecată pe Călin Georgescu în primul dosar, pentru acuzații de propagandă legionară. Mai exact, anchetatorii l-au acuzat de promovarea cultului unor persoane vinovate de crime de război, dar și de promovarea de idei și concepții legionare, cu referire la Ion Antonescu, fostul conducător al statului din perioada septembrie 1940 - august 1944, și la Corneliu Zelea Codreanu, fost lider legionar.
Pe 16 septembrie 2025, Călin Georgescu a fost trimis în judecată și în al doilea dosar, pentru complicitate la tentativă de acţiuni împotriva ordinii constituţionale alături de Horațiu Potra. Mai exact, a fost acuzat de tentativă de lovitură de stat. Rechizitoriul procurorilor de la Parchetul General, consultat atunci de Libertatea, descria mecanismul prin care rețeaua pusă la punct de Potra și Georgescu ar fi lucrat pentru „răsturnarea ordinii constituționale”, „punând în pericol siguranța națională”.
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
Chris2023 22.09.2026, 14:41
Daca maine au loc alegeri Calin Georgescu e presedinte,cat despre dosar, e absolut penibil,nu este o infractiune sa faci introduceri,restul sunt povesti,cat despre aparat de bruiaj nu e ilegal,Romania s-a desteptat,pana si Mircea Badea,CTP,etc,vad manipularea disperata a mass media