O bună parte din aliații europeni din NATO iau în calcul un atac al Rusiei. Ce spune generalul Adrian Ciolponea că ar trebui să facă România
Urmărește Libertatea in Google Discover
„Amenințarea hibridă, incursiunile ilegale și permanente ale Federației Ruse cu drone sau cu alte aparate de zbor sau nave ne duc către o stare de tensiune destul de avansată” în Europa, spune la Interviurile Libertatea fostul reprezentant în Europa al Comandamentului Aliat pentru Transformare al Alianței Nord Atlantice, generalul maior (r) Adrian Ciolponea.
Cuprins:
Generalul spune că Europa nu se mai află în stare de pace, de când Rusia testează frecvent statele membre NATO cu atacuri hibride.
Ciolponea crede că Rusia poate miza pe „o ocupare temporară a unui teritoriu și folosirea acestuia pentru un schimb la nivel politic, strategic, de exemplu crearea unui buffer zone, evacuarea forțelor americane din Europa și aservirea Europei din punct de vedere economic, către Moscova”.
Ciolponea completează că Rusia „nu are intenția de a ocupa Europa, Berlinul, Parisul, dar poate folosi această probare continuă a graniței NATO și ocuparea teritoriului temporar pentru un schimb strategic cu SUA”.
„Vorbim de baltici, Polonia sau chiar România”, completează ofițerul care și-a încheiat în luna august mandatul la NATO.
Fostul lider militar adaugă că România, ca și alte țări mai puțin pregătite de pe flancul estic, trebuie să investească țintit, pentru a putea contracara eventuale atacuri.
„Ce este relevant este faptul că orice atac asupra balticilor sau asupra Poloniei va fi însoțit de axe secundare. Asta înseamnă că, din punct de vedere al limbajului militar, aveam o direcție strategică de est, care cade pe direcția Poloniei sau țărilor baltice, și de sud-est. Vă las să ghiciți cine se află pe direcția sud-est”, a spus generalul Ciolponea referindu-se inclusiv la România.
Ce lipsuri militare ar trebui compensate raportat la atacurile Rusiei
Generalul Ciolponea susține că România ar trebui să investească inclusiv în putere ofensivă de foc. Și argumentează:
„Vă spun că puterea ofensivă este crucială într-un conflict. Oricât am miza pe o capacitate defensivă sau pe o concepție cum este concepția NATO, de a ne apăra, nu ne putem apăra fără contraatac, nu ne putem apăra fără a lovi logistica și elementele de producție din spate, este ceea ce face Ucraina la ora actuală. 1.000, 2.000 de km - ca să ai această rază de acțiune, trebuie să dezvolți tehnologia corespunzător împreună cu un sistem de comandă și control. Dar NATO merge pe această direcție”, a explicat generalul Adrian Ciolponea în primul interviu video acordat presei, după încheierea mandatului la NATO, de reprezentant în Europa al Comandamentului Aliat de Transformare al Alianței Nord Atlantice.
Întrebat dacă România ar trebui să investească masiv și în pregătirea militarilor în a opera drone și a combate aceste arme, fostul reprezentant la NATO responsabil de trasformarea Alianței crede că fiecare comandant ar trebui să aibă o minima pregătire în acest domeniu.
„Drona Geran 5 a ajuns cu motor de reacție, ajungând la 600 km la oră, cu sisteme de evadare sau detecție a interceptorilor, cu noi metode de a ajunge obiectivul fără a fi bruiat. (…) Aș spune că orice comandant ar trebui să aibă o minimă pregătire privind acțiunea dronelor și răspunsul împotriva dronelor. Pentru că, din păcate, toate sistemele care noi le achiziționăm, noi ca NATO, le achiziționăm la ora actuală, tancuri, rachete, nave de suprafață, vor fi vulnerabile și sunt vulnerabile în fața dronelor, dar nu dronelor actuale. Următoarea evoluție a dronelor va fi atacul unroi sau swarm attack, care nu va cuprinde doar o dronă sau 10, 100, 1000, 10.000 de drone”, atrage atenția generalul în rezervă Adrian Ciolponea.
Pe de altă parte, generalul Ciolponea, care a condus și Forțele pentru Operații Speciale ale Armatei Române, crede că fostul șef al CIA, generalul David Petreus are dreptate când spune că nu o țară baltică ar putea fi următoarea țară atacată de Rusia, după Ucraina, ci „mult mai probabil Moldova, fiindcă este mult mai vulnerabilă în acest sens”.
Avertismente în cascadă privind posibile noi agresiuni ale Rusiei în Europa
Pe 10 septembrie, premierul polonez Donald Tusk a declarat că a primit recent un raport „destul de precis, direct de la CIA”, cu privire la posibile evenimente în lunile următoare.
„Atât Polonia cât și întreaga Europă trebuie să fie pregătite pentru diferite posibilități legate de situația nu doar de pe frontul ruso-ucrainian, ci și pe cea aflată de-a lungul flancului estic al UE”, a spus Donald Tusk.
Pe 19 septembrie, președintele Comitetului Militar al NATO, amiralul Giuseppe Dragone, a declarat că NATO este pregătită să răspundă unei potențiale escaladări din partea Rusiei pe flancul estic al Europei.
„Alianța este pregătită, structura este pregătită, militarii... armamentul sunt pregătite”, a răspuns liderul militar al NATO întrebat de jurnaliști despre riscul unei escaladări militare din partea Rusiei.
Iar pe 18 septembrie, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, i-a convocat pe liderii partidelor şi pe candidaţii la alegerile prezidenţiale din 2027 la o şedinţă de urgenţă la Paris. La ședința desfășurată cu ușile închise s-a discutat despre o ameninţare tot mai mare din partea Rusiei.
La Interviurile Libertatea, fostul reprezentant în Europa Comandamentului Aliat pentru Transformare al Alianței Nord Atlantice, generalul maior (r) Adrian Ciolponea, subliniază că nenumărate țări se pregătesc pentru un eventual conflict.
„Ați observat capacitatea și dezvoltarea Armatei Poloneze și aș menționa că și Armata Germană calcă în aceeași direcție, având ambiții sau obiective clare de constituire și consolidare a unei armate de aproape 500.000 de militari. Este o sumă greu de întreținut la pace, mai ales la pace, pe timpul războiului suntem obligați, dar investițiile, sumele pe care le jonglează și Polonia și Germania la ora actuală, depășesc imaginația foștilor lideri politici din anii 1990, din 2000, 2020 chiar”, a mai declarat generalul în rezervă Adrian Ciolponea.
