Dosarul Revoluției, în care e judecat Ion Iliescu, plimbat între instanțe. Înalta Curte a trimis cauza la Curtea de Apel București. Cum a motivat
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis vineri, 24 februarie, trimiterea Dosarului Revoluţiei pentru soluționare la Curtea de Apel Bucureşti, susținând că nu are competența să judece acest caz, pentru că Ion Iliescu nu era șef de stat pe 22 decembrie 1989, ci doar membru al Consiliului FSN.
„În concret, s-a constatat că în perioada 22 decembrie 1989 orele 16.00 - 30 decembrie 1989, unul dintre inculpați nu a deținut funcția de șef al Guvernului României, ci pe aceea de membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale şi, ulterior, de președinte al aceluiași organism”, a transmis ÎCCJ, făcând referire la Ion Iliescu, cel care a devenit președintele României în 1990.
Instituția a făcut apoi trimitere la fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, cel care la momentul Revoluției nu era membru al Guvernului şi nici vicepremier, ci membru al CFSN.
„Un alt inculpat, în perioada 22 decembrie 1989 orele 16.00 - 27 decembrie 1989, nu a deținut funcțiile de membru al Guvernului României, respectiv de viceprim-ministru, ci pe aceea de membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale, organ central de putere distinct de instituția Guvernului României”, a precizat Înalta Curte.
„În consecință, față de funcțiile deținute de inculpați în perioadele menționate, în raport cu dispozițiile Codului de procedură penală care reglementează competenţa după calitatea persoanei, a fost stabilită în favoarea Curţii de Apel Bucureşti competenţa de soluționarea a cauzei în primă instanță”, a mai transmis ÎCCJ.
[pdf-embedder url="https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2023/02/dosarul-revolutiei-1989-iccj-cab.pdf"]
Iliescu, acuzat de infracțiuni contra umanității
În august 2022, fostul președinte Ion Iliescu, care în martie va împlini 93 de ani, a fost trimis din nou în judecată în dosarul Revoluției din 1989, iar procurorii au făcut public rechizitoriul neanonimizat. Ion Iliescu a fost acuzat de infracțiuni contra umanității, la fel fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu (81 de ani) și generalul Iosif Rus (86 de ani), fost comandant al Aviației Militare.
În cele 342 de pagini ale rechizitoriului neanonimizat, Cătălin Ranco Piţu, procuror militar şef în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la Secţia Parchetelor Militare, a decis că Iliescu, Voiculescu și Rus sunt vinovați pentru victimele Revoluției din 1989.
Totodată, procurorii Parchetului General au stabilit că „nu există probe relevante ale existenţei teroriştilor în decembrie 1989” și că prezenţa teroriștilor nu a fost probată în niciunul dintre „miile de dosare” instrumentate în ultimii 33 de ani.
Epopeea Dosarului Revoluției
Primele anchete despre violențele de la Revoluție au început încă din 1990, când au fost condamnați la închisoare foști lideri comuniști: Tudor Postelnicu – fost ministru de interne, Iulian Vlad – ultimul șef al Securității, Ion Dincă, fost viceprim-ministru, Emil Bobu, fost secretar și membru al Comitetului Politic al C.P.Ex. al PCR, Manea Mănescu, fost vicepreședinte al Consiliului de Stat și membru C.P.Ex. al PCR. Ei ies din închisoare înainte de executarea completă a sentințelor, printr-un decret de grațiere semnat de Ion Iliescu.
În anii 2000, generalii Mihai Chițac și Victor Atanasie Stănculescu au fost condamnați la 15 ani de închisoare pentru reprimarea demonstrațiilor anticomuniste de la Timișoara, însă procurorul general de atunci, Joița Tănase, a făcut recurs în anulare.
În aprilie 2019, procurorul general de atunci al României, Augustin Lazăr, a anunțat finalizarea dosarului Revoluției și trimiterea în judecată a lui Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus și Emil Dumitrescu, acuzați de infracțiuni contra umanității. Amiralul Emil „Cico” Dumitrescu nu se mai regăsește în rechizitoriul trimis acum în judecată de procurorii militari, pentru că a murit în 2019.
În octombrie 2020, Curtea Supremă a exclus mai multe probe depuse de Parchetul Militar la dosar, printre care rapoartele întocmite de SRI și de Comisia parlamentară de anchetă a revoluției care a funcționat în anii ’90.
Dosarul s-a întors la procurorii militari din cadrul Parchetului General în 2021, după ce judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au respins rechizitoriul și au decis restituirea dosarului pentru a fi refăcut. Instanța supremă a identificat mai multe probleme de legalitate în investigația procurorilor militari, iar magistrații au fost nevoiți să refacă ancheta la 32 de ani de la evenimentele din 1989.
Peste 1.100 de oameni au murit la Revoluția din 1989 și mai mult de 3.000 au fost răniți, potrivit datelor oficiale.
pikpik 24.02.2023, 19:58
Da, da...asteptati så crape in timp ce ei sunt mega-imbuibani cu privilegii de toate tipurile. Apropo: despre mineriade se mai aude ceva? Sau deja ati uitat?
misu50 25.02.2023, 10:43
Vrajeala asta cu dosarul practicat de (in)justitia din Romania il tine in viata pe bolsevic! Singura care nu-l iarta e varsta si de asta ii doresc macar 15 ani de acum incolo!! Sa-l vad garbovit cum ranjeste spre podea...