Dosarul șpăgilor de la ASSMB: fostul director adjunct Cristian Plută și gașca de afaceriști din jurul lui vor fi judecați pentru infracțiuni de corupție

Ce a decis Înalta Curte la ultima ședință

Pe data de 24 martie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a dat „undă verde” pentru începerea judecății pe fond a lui Cristian Plută și a celorlați trei inculpați din dosarul șpăgilor de la ASSMB, însă cu excluderea unor probe pe care Curtea de Apel București le-a considerat, inițial, ca fiind legal administrate.

Procedura de cameră preliminară a durat 15 luni, timp în care inculpații au invocat decizia 64/2023 pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte, care prevede că procurorii au nevoie de autorizări suplimentare de la judecătorul de drepturi și libertăți în cazul interceptărilor realizate de colaboratorii DNA, în acest caz fiind vorba de șefa lui Cristian Plută, fosta directoare generală de la ASSMB, Oana Gabriela Sivache.

Decizia 64/2023 a ÎCCJ a fost folosită deja cu succes de Dumitru Buzatu și de Miruna Pascu pentru a-și goli dosarele de interceptări, judecătorii din cauzele respective reținând că li s-a „încălcat intimitatea”.

Recomandări

Cine sunt cei doi viceprimari care se luptă pentru locul lăsat liber de Nicușor Dan la Primăria Capitalei. Bijuterii și ceasuri de 30.000 de euro, multe firme și patru apartamente

Oana Gabriela Sivache este cea care l-a denunțat pe Cristian Plută în acest dosar, mai exact că ar fi luat 20.000 de euro de la afaceristul Silviu Stăncilă pentru a-l impune pe George Mirel Cristiescu la șefia interimară a Spitalului Colentina.

Sivache este vizată însă într-un dosar separat, pentru acuzația că ar fi primit, la rândul ei, bani (8.000 de euro) și foloase materiale (plata chiriei și a facturilor la utilități pentru un imobil), în scopul de a-l impune pe Ioan Bogdan Furtună la șefia Spitalului Colțea.

De aceea, apărătorii lui Cristian Plută au avansat ideea că denunțul formulat de Oana Gabriela Sivache ar fi unul făcut din interes, iar ulterior, în calitate de colaborator cu identitate reală, aceasta l-ar fi provocat pe subalternul ei pentru a-i ajuta pe procurori să obțină interceptări incriminatoare.

Pe cine trebuie „să tamponezi” ca să obții contracte cu spitalele

Pe data de 26 noiembrie 2024, Înalta Curte a exclus din dosar o serie de probe, printre care și una dintre înregistrările realizate de anchetatori cu ajutorul Oanei Gabriela Sivache, cea din data de 13 aprilie 2023.

Recomandări

Cum s-au transferat voturile între cele două tururi ale scrutinului prezidențial. Nicușor Dan „a furat” chiar de la George Simion peste 550.000 de alegători

Au rămas la dosar însă mai multe astfel de înregistrări, de exemplu cea în care Cristian Plută discută cu Oana Gabriela Sivache despre interesul lui Silviu Stăncilă să îl pună pe „omul lui”, adică pe George Mirel Cristescu, ca manager interimar la Spitalul Colentina, în schimbul sumei de 20.000 de euro.

Din datele dosarului rezultă că Silviu Stăncilă era interesat ca, pe viitor, să obțină contracte cu Spitalul Colentina cu ajutorul managerului impus de el.

În dialogul pe care Libertatea îl redă din referatul cu propunere de arestare preventivă, Cristian Plută folosește termenul „a ne tampona” cu sensul de „a ne da șpagă” atunci când vorbește despre propunerea lui Silviu Stăncilă:

Oana Gabriela Sivache: Douăj de mii de euro dacă îl susținem pe cine? Pe ăsta?
Plută Cristian: X. Nu știu, nu mă interesează …(neinteligibil)… Are susținerea lor, care o să fie friendly, ce vrem și noi pe acolo, ce vrea toată lumea pe muncă, pe …(neinteligibil)… Asta e altă discuție. Dacă înțelegem și ne numește poate vorbim și pe colo, pe colo. Dacă nu, stăm cuminți.

Recomandări

CCR a validat rezultatele alegerilor prezidențiale, câștigate de Nicușor Dan. Cererea de anulare, depusă de George Simion, a fost respinsă

Oana Gabriela Sivache: Propunerea vine de la noi. Ideea este că…
Plută Cristian: Cine poa să ne tamponeze.

Oana Gabriela Sivache: Nu e de tamponat nimeni. (…) Ideea este că trebuie să duc un manager care să facă performanță. Aici e problemă.
Plută Cristian: E, nu. Managerul face performanță dacă îi ajutăm. Silviu, prin tot ce-am făcut noi, ne-a ajutat cu de toate. Nici acuma…

Oana Gabriela Sivache: Explică-mi și mie de Silviu. Cum tu știi despre mine cu cine vorbesc și asta…
Plută Cristian: Îți dau… Ascultă-mă!

Oana Gabriela Sivache: Vreau și eu să știu!
Plută Cristian: Îți dau cuvântul meu de onoare. De onoare. Că nu știu cine e și face. Orice l-am rugat să „Dom’le, du-te acolo. Fă, treaba asta”, a făcut-o.

Cum s-a apărat Cristian Plută la instanța de fond

Libertatea a consultat încheierea finală de cameră preliminară din data de 30 mai 2024, în care judecătorul de la Curtea de Apel București a trecut în revistă cererile și excepțiile invocate de Cristian Plută, precum și motivele prin care i le-a respins.

Apărarea lui Cristian Plută urmărea să obțină excluderea din dosar a tuturor înregistrărilor pe care Oana Gabriela Sivache le-a făcut din proprie inițiativă înainte de data de 7 aprilie 2023, când a devenit colaborator al DNA, însă legea prevede că înregistrările propriilor convorbiri cu alte persoane pot fi folosite în procesul penal, dacă ele privesc fapte ilegale.

Iată ce a invocat Cristian Plută la fond în procedura de cameră preliminară:

• „Constatarea nulității absolute a ordonanței procurorului din 07.04.2023 prin care s-a dispus autorizarea folosirii în cauză a colaboratorului cu identitate reală (Sivache Gabriela Oana – n.r.) și nulitatea absolută a ordonanței procurorului din data de 19.04.2023, în ceea ce privește autorizarea martorei denunțătoare (Sivache Gabriela Oana – n.r.) să efectueze fotografii și înregistrări audio-video și excluderea probelor constând în procesele-verbale de redare în formă scrisă a înregistrărilor audio-video din perioada 02.04.2023-21.04.2023.
• În esență inculpatul a învederat că, anterior sesizării organului de urmărire penală prin denunţul formulat la data de 05.04.2023 de numita (Sivache Gabriela Oana – n.r.), nu exista niciun indiciu că numitul (Plută Cristian – n.r.) ar fi fost implicat în activităţi ilegale, în concret, fapte de corupţie.
• Se mai arată că martora (Sivache Gabriela Oana – n.r.) a formulat denunţ în mod cu totul interesat pentru a obţine o soluţie favorabilă în propria cauză penală în care era cercetată anterior prezentei cauze, aceasta fiind convocată, la jumătatea lunii martie 2023, pentru audiere la D.N.A.
• Se opinează astfel că, deşi formal, înregistrarea în mediu ambiental din data de 02.04.2023 îndeplineşte condiţiile prev. de disp. art. 139 alin. 3 teza I C.pr.pen., cu toate acestea martora (Sivache Gabriela Oana – n.r.) a acţionat ca un veritabil colaborator cu identitate reală, calitate pe care a dobândit-o abia în data de 07.04.2023 ca urmare a autorizării în acest sens de procuror, iar înregistrarea depusă odată cu denunţul a fost efectuată de martora denunţătoare (Sivache – n.r.).
• De asemenea inculpatul consideră că au existat multiple situații în care colaboratorul (Sivache Gabriela Oana – n.r.) a iniţiat şi a îndemnat inculpaţii la săvârşirea de fapte de natură penală în scopul de a obţine probe, aspecte ce rezultă din dialogurile purtate de martoră, fiind evident, din perspectiva apărării, că presupusa activitate cu conotaţie penală a inculpatului (Plută Cristian – n.r.) debutează odată cu instigarea/îndemnul la săvârşirea de fapte penale a denunţătorului devenit ulterior colaborator, apoi martor (Sivache Gabriela Oana – n.r.), persoană cu interes în cauză.
• Se face trimitere totodată la decizia nr. 64/2023 a Î.C.C.J. – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, pentru motive similare cu cele invocate de apărătorii inculpatului (Stăncilă Silviu – n.r.).
• S-a mai precizat că, din moment ce în dosarul de urmărire penală nu există nici o dovadă a prezentării martorei-colaborator la DNA în data de 19.04.2023, în intervalul 8.00 – 9.36 (când se efectuează prima înregistrare a zilei cu dispozitiv disimulat) pentru a i se pune la dispoziţie dispozitivul de înregistrare, neexistând un proces-verbal întocmit în acest sens.
• Pe baza acestor observaţii, concluzia apărării nu poate fi decât aceea că, în cauză, colaboratorul (Sivache Gabriela Oana – n.r.) avea anterior mijloace tehnice pe care le utiliza sub coordonarea organului de urmărire penală, la solicitarea acestora, existând așadar un dubiu cu privire la respectarea de către organul de urmărire penală a termenului prevăzut de art. 141 alin. 3 din Codul de procedură penală”, se arată în documentul citat.

Instanța de fond: Nu reiese de nicăieri provocarea denunțătorului

Judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel București a notat în motivare că nu poate primi aceste critici, pentru următoarele considerente:

• „Referitor la solicitarea inculpatului (Plută Cristian – n.r.) de excludere a probelor obținute în urma activității desfășurate de martorul denunțător (Sivache Gabriela Oana – n.r.) anterior datei de 07.04.2023, întrucât lipsește ordonanța de autorizare având în vedere că, în fapt, aceasta era deja colaborator al organelor de urmărire penală, se constată că este nefondată.
• Se reține astfel că urmărirea penală in rem a fost declanşată la numai o zi de la formularea denunțului de către martora (Sivache Gabriela Oana – n.r.) (05.04.2023), respectiv pe data de 06.04.2023 pentru ca, în ziua imediat următoare, prin ordonanța din 07.04.2023, să se dispună autorizarea folosirii în cauză a martorei (Sivache – n.r.) în calitate de colaborator cu identitate reală.
• Prin urmare, față de succesiunea rapidă a actelor de urmărire penală ce au urmat denunțului, este practic imposibil ca martora să fi efectuat, în fapt, activități specifice colaboratorului, înregistrările ambientale din data de 02.04.2023 îndeplinind condiţiile prev. de disp. art. 139 alin. 3 teza I C.pr.pen. pentru a fi utilizate ca mijloc de probă: sunt efectuate de martoră și privesc convorbirile sau comunicările proprii pe care le-a purtat cu inculpatul (Plută Cristian – n.r.).
• Totodată, apărarea inculpatului nu a furnizat nici un indiciu privind existența unei astfel de conivențe între organele de urmărire penală și martora (Sivache – n.r.) anterior începerii urmării penale, fiind vorba despre o simplă speculație care nu poate fi luată în considerare.
• În plus, pentru ca o persoană să poată fi considerată colaborator de fapt, este necesar a se dovedi că aceasta, prin activitatea sa, ar fi realizat o „infiltrare” în mediul profesional al inculpaților pentru a culege informații cu privire la activitatea acestora, pentru ca respectivele informații să devină probe în procesul penal, ceea ce nu este cazul în speță.
• Dimpotrivă, martora denunțătoare a fost persoana care a informat/sesizat organele judiciare în legătură cu săvârșirea unei presupuse infracțiuni de corupție (în aplicarea art. 290 C.pr.pen.), înregistrările ambientale ale propriilor convorbiri cu inculpații din prezenta cauză fiind puse la dispoziția organelor de anchetă anterior începerii urmăririi penale.
• De asemenea, împrejurarea că martora ar fi avut un interes în a colabora cu organele de anchetă nu are nici un fel de relevanță din perspectiva legalității efectuării actelor și administrării probelor în faza de urmărire penală în prezenta cauză, motiv pentru care a și fost respinsă, prin încheierea din 23.04.2023, solicitarea inculpatului (Plută Cristian – n.r.) de a se emite adresă către D.N.A. sub acest aspect.
• Referitor la pretinsa provocare exercitată de martora (Sivache Gabriela Oana – n.r.), se observă că inculpatul (Plută Cristian – n.r.), la rândul său, a făcut trimitere la anumite paragrafe din discuțiile interceptate care, în opinia sa, demonstrează existența unor îndemnuri, insistențe din partea martorei fie pentru a-și convinge interlocutorii să comită ori să continue săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, fie pentru obținerea de probe în mod neloial.
• După cum s-a arătat cu prilejul analizării cererilor și excepțiilor formulate de inculpatul (Stăncilă Silviu – n.r.), în cauză nu există date în sensul că, în timpul desfășurării de către martorul colaborator a activităților autorizate aceasta ar fi întrebuinţat violenţe, ameninţări ori alte mijloace de constrângere şi nici promisiuni sau îndemnuri în scopul obţinerii relatărilor făcute de inculpați, acestea fiind făcute în mod liber, astfel că nu se identifică nici un element de neloialitate dintre cele enumerate la art.101 alin.1 C.pr.pen.
• Dialogurile prezentate de apărarea inculpatului (Plută Cristian – n.r.) nu pot fi interpretate în mod singular, ci doar în contextul tuturor interceptărilor efectuate în cauză, care nu evidențiază o atitudine provocatoare a martorei”, se mai arată în încheierea finală a Curții de Apel București.

Acuzațiile procurorilor DNA în dosarul șpăgilor de la ASSMB

Prin rechizitoriul nr. 74/P/2023 din 4 decembrie 2023 procurorii anticorupție i-au trimis în judecată pe:

1. Cristian Plută, la data faptelor director general respectiv director adjunct al Administrației Spitalelor si Serviciilor Medicale București (A.S.S.M.B) pentru:

• trei infracțiuni de luare de mită, prev. de art. 289 alin. 1 C.pen.;
• permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații nedestinate publicității, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite

2. Silviu Stăncilă:

• instigare la luare de mită,
• dare de mită,
• complicitate la luare de mită,
• complicitate la permiterea accesului la informații nedestinate publicității, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.

3. Cristian Ion, la data faptei consilier al directorului general al A.S.S.M.B., pentru complicitate la permiterea accesului la informații nedestinate publicității, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.

4. Elena Baltag Kuzmanovic, pentru complicitate la luare de mită.

George Mirel Cristescu, fost manager interimar de la Spitalul Colentina, precum și un alt afacerist, Paul Alexandru Dumitru, au recunoscut acuzațiile în schimbul obținerii unor pedepse cu suspendare.

Cum „curgeau” șpăgile către Cristian Plută de la ASSMB

Procurorii au împărțit activitatea lui Cristian Plută în patru etape, după cum urmează:

1. În perioada aprilie – iunie 2023, inculpatul (Plută Cristian – n.r.), în calitate de director general și ulterior de director adjunct al Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București, în mod indirect, prin intermediul inculpatului Stăncilă Silviu și la inițiativa acestuia din urmă, a pretins suma de 20.000 euro, iar ulterior a primit suma respectivă în următoarele împrejurări:

• În luna aprilie 2023 a acceptat propunerea avansată de inculpatul (Stăncilă Silviu – n.r.) de a primi suma de 20.000 euro în schimbul formulării propunerii de numire a numitului (Cristescu George Mirel – n.r.) în funcția de manager interimar la Spitalul Clinic Colentina din București;
• În perioada aprilie – mai 2023 a transmis Direcției Management din cadrul A.S.S.M.B. documentele necesare formulării propunerii de numire a numitului (Cristescu George Mirel – n.r.), în vederea redactării propunerii;
• La data de 18.05.2023 a semnat propunerea de numire a numitului (Cristescu George Mirel – n.r.) în funcția de manager interimar la Spitalul Clinic Colentina din București, propunere care a fost trimisă Primăriei Municipiului București;
• După numirea numitului (Cristescu George Mirel – n.r.) în funcția de manager interimar la Spitalul Clinic Colentina din București (22.05.2023), la data de 13.06.2023 s-a întâlnit cu inculpatul (Stăncilă Silviu – n.r.) și numitul (Cristescu George Mirel – n.r.) la restaurantul Le Petite din București, ocazie cu care a pretins, prin intermediul inculpatului (Stăncilă Silviu – n.r.) suma de 20.000 euro pentru numirea în funcția de manager interimar;
• La data de 19.06.2023, l-a convocat pe numitul (Cristescu George Mirel – n.r.)  la restaurantul Verdeței din București și în prezența martorei (Sivache Gabriela Oana – n.r.), a primit suma de 20.000 euro, potrivit înțelegerii anterioare, sumă din care a transmis martorei 10.000 euro.   

2. În perioada iunie 2022 – septembrie 2023, inculpatul (Plută Cristian – n.r.), în calitate de director general și ulterior director general adjunct al Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București, prin intermediul inculpaților (Baltag Kuzmanovic Elena – n.r.) și (Stăncilă Silviu – n.r.), a pretins de la inculpatul (Dumitru Alexandru Paul – n.r.) în calitate de reprezentant al al asocierii Alpha Max Build – Avision Strategy Consulting, sume de bani corespunzătoare procentului de 5% din valoarea tuturor facturilor plătite de A.S.S.M.B. cu firmele lui.

3. În luna aprilie 2023, în calitate de director general al Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București, inculpatul (Plută Cristian – n.r.) a primit de la inculpatul (Stăncilă Silviu – n.r.) suma de 50.000 lei pentru a asigura din partea A.S.S.M.B. buna desfășurare a execuției contractelor încheiate cu asocierea altor două firme, sumă pe care inculpatul (Plută Cristian – n.r.) a remis-o mai departe martorei (Sivache Gabriela Oana – n.r.).

4. La data de 09.08.2023, inculpatul (Plută Cristian – n.r.), în calitate de director general adjunct al Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București, a transmis indirect, cu ajutorul inculpaților (Stăncilă Silviu – n.r.) și (Ion Cristian – n.r.), în etapa nepublică a procedurii de achiziție publică, caietul de sarcini pentru „Proiectul privat de urgență tip P1”, întocmit la nivelul A.S.S.M.B. unui om de afaceri, în scopul obținerii pentru această societate de foloase necuvenite, respectiv pentru ca societatea acestuia să fie favorizată pentru câștigarea licitației, încă neanunțată public.

Foto: Dumitru Angelescu

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro