Cum protejează Înalta Curte „intimitatea” inculpaților în fața anchetelor DNA și DIICOT. Lista VIP-urilor care au scăpat de interceptări acuzatoare
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Președintele Universității Titu Maiorescu, profesorul Iosif Urs, a încercat să scape de interceptările din dosarul de șantaj cu ajutorul unei decizii a Înaltei Curți din 2023, potrivit căreia colaboratorul sub acoperire al DNA are nevoie de două mandate de la judecător: unul pentru supraveghere și altul pentru înregistrare. Decizia 64/2023 a ÎCCJ a fost folosită deja cu succes de Dumitru Buzatu și de Miruna Pascu pentru a-și goli dosarele de interceptări, judecătorii din cauzele respective reținând că li s-a „încălcat intimitatea”.
Cuprins:
- Judecătorii ÎCCJ dau din nou „o mână de ajutor” inculpaților
- Cum „vede” ÎCCJ dubla autorizare a investigatorilor sub acoperire
- Nulitatea interceptărilor trebuia invocată în camera preliminară
- Cum a reușit Dumitru Buzatu să obțină anularea interceptărilor
- Mama lui Vlad Pascu a reușit să scape de acuzații
În anul 2021, profesorul Iosif Urs s-a ales cu două dosare penale pe rolul Tribunalului București:
- Unul de corupție (5188/3/2021), în care era acuzat că în vara anului 2019 ar fi fraudat examenul de licență de la Facultatea de Drept din cadrul Universității Titu Maiorescu prin aceea că a dezvăluit subiectele unor studenți contra unor foloase materiale. Procurorii n-au ținut cont de calitatea de avocat a lui Iosif Urs la momentul trimiterii în judecată, instanța competentă să soluționeze cauza fiind Curtea de Apel București, nu Tribunalul București. Motivul fiind unul de nulitate absolută, dosarul a fost restituit la Parchet pe data de 12 aprilie 2023.
- Unul de șantaj (37524/3/2021), în care este acuzat că în zilele de 10 martie și 18 mai 2021 ar fi făcut presiuni pe profesorul care l-a denunțat în primul dosar, amenințându-l că va da în vileag informații compromițătoare despre acesta. Acest dosar a rămas pe rolul Tribunalului București și are următorul termen pe data de 19 noiembrie 2024. Cum cele două dosare au legătură între ele sub aspectul situației de fapt, procurorii au preluat în dosarul de șantaj o parte din probele strânse în dosarul de corupție.
La termenul din 18 octombrie 2024, Iosif Urs formulat trei cereri: a solicitat înlăturarea tuturor probelor preluate din primul dosar, a invocat nulitatea absolută a întregii urmăriri penale pe motiv că interceptările au fost realizate ilegal și a cerut sesizarea Curții Constituționale în legătură cu legislația de constatare a nulităților absolute în timpul procesului penal.
Tribunalul București i-a dat dreptate în ceea ce privește prima și a treia cerere, însă i-a respins-o pe a doua, pe motiv că Iosif Urs trebuie să o invoce în procedura de cameră preliminară, nu pe fond.
Chiar și așa, profesorul are șanse să scape de interceptări, dacă va obține o decizie favorabilă la Curtea Constituțională sau dacă instanța de apel îi va da dreptate.
Judecătorii ÎCCJ dau din nou „o mână de ajutor” inculpaților
Decizia 64/2023 a Înaltei Curți pe care a invocat-o Iosif Urs pentru a goli dosarul de probe este cea mai recentă „bombă cu ceas” care ar putea arunca în aer multe dintre procesele penale în care procurorii au folosit colaboratori sau investigatori sub acoperire:
- Hotărârea a fost folosită cu succes de avocații lui Dumitru Buzatu în dosarul în care acesta a fost trimis în judecată pentru luare de mită după ce a fost prins cu 1,2 milioane de lei în portbagaj.
- Pe baza aceleiași decizii a Înaltei Curți a fost restituit la DIICOT dosarul Mirunei Pascu, acuzată că ar fi influențat declarațiile martorului din dosarul de trafic de droguri al fiului ei, Vlad Pascu, autorul accidentului din localitatea 2 Mai, soldat cu moartea a doi tineri.
Reamintim că Înalta Curte a mai pronunțat o decizie asemănătoare imediat după ce Curtea Constituțională a dat startul „marii prescripții”.
Deși hotărârile instanței de contencios constituțional nr. 297/2018 și nr. 358/2022 dictau doar pentru viitor, prin Decizia nr. 67/2022 a ÎCCJ acestea au putut fi aplicate retroactiv, motiv pentru care până în prezent au fost închise 9.443 de dosare prin constatarea prescripției.
Cum „vede” ÎCCJ dubla autorizare a investigatorilor sub acoperire
În încheierea de ședință din data de 18 octombrie 2024 din procesul de șantaj al lui Iosif Urs, judecătorul analizează aplicabilitatea în cauză deciziei ÎCCJ cu privire la folosirea colaboratorilor sau a investigatorilor sub acoperire:
- „Tribunalul notează că prin Decizia nr. 64/2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că:
- «În procedura prevăzută de art. 148, alin. 3 Cpp, precum şi de art. 150, alin. 5 Cpp, sesizarea judecătorului de drepturi şi libertăţi în vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnică este obligatorie în cazul în care procurorul apreciază că este necesar ca investigatorul să poată folosi dispozitive tehnice de înregistrare, chiar dacă există un mandat de supraveghere tehnică de aceeaşi natură emis anterior, aceste dispoziţii legale instituind o procedură specială, derogatorie de la prevederile art. 139 Cpp».
- Se reţine că investigatorul sub acoperire sau colaboratorul poate purta dispozitive de înregistrare (...), însă doar în condiţiile în care judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că se respectă o proporţionalitate între gravitatea ilicitului penal suspectat şi ingerinţa puternică în viaţa privată.
- Investigatorul ori colaboratorul, participând la ancheta penală ca interlocutori ai persoanei vizate de aceasta au, ab initio, posibilităţi sporite de a determina, de a surprinde, de a ocaziona, de a culege date şi informaţii, chiar fără a depăşi limitele unei anchete pasive, prin comparaţie cu un obiect sau o altă persoană care poartă tehnică de supraveghere fără cunoştinţa sa.
- Prin urmare, scopul urmărit de legiuitor, acela de a acorda o protecţie efectivă şi adecvată vieţii private a persoanei suspectate de comiterea unei infracţiuni, în situaţia efectuării de înregistrări video sau audio de către un investigator sau colaborator, nu poate fi atins în măsura în care judecătorul de drepturi şi libertăţi, la momentul emiterii mandatului de supraveghere tehnică, în condiţiile art. 139 din Codul de procedură penală, nu a cunoscut folosirea investigatorului sub acoperire ori a colaboratorului şi, în consecinţă, nu a avut posibilitatea de a analiza legalitatea şi oportunitatea efectuării de fotografii, înregistrări video sau audio de către acesta.
- Tribunalul constată că, în speţă, nerespectarea procedurii speciale instituită de dispoziţiile art.148, alin. 3 Cpp, astfel cum acestea au fost interpretate de ÎCCJ, prin Decizia nr. 64/2023, atrage incidenţa cazului de nulitate absolută (...), fiind încălcată competenţa funcţională a organului de urmărire penală.
- Înregistrările efectuate de către un colaborator, cu eludarea procedurii speciale instituite prin dispoziţiile art. 148, alin (3) din Codul de procedură penală şi în lipsa autorizării judecătorului de drepturi și libertăți, sunt nule absolut, autorizarea fiind dată de către procuror care nu avea această competenţă legală, deci de către un organ necompetent”, reține instanța de fond.
Nulitatea interceptărilor trebuia invocată în camera preliminară
Deși judecătorul din dosarul de șantaj al lui Iosif Urs îi dă dreptate acestuia - reținând că investigatorul trebuie autorizat o dată pentru supraveghere și a doua oară pentru înregistrare, așa cum spune Înalta Curte - magistratul îi respinge cererea, susținând că trebuia să o formuleze în procedura de cameră preliminară, nu în cadrul procesului pe fond:
- „Momentul procesual reglementat expres de normele în vigoare în care, în cursul procesului penal, se verifică legalitatea administrării probelor de către organele de urmărire penală este cel al camerei preliminare.
- Din această perspectivă, în cursul judecăţii nu se mai poate aprecia asupra legalităţii administrării probelor ce au rămas câştigate procesului, de vreme ce nu este admisibil a se face proba împotriva unor aspecte definitiv validate, după încheierea procedurii de cameră preliminară, cu privire la legalitatea administrării probaţiunii realizată de către organele de urmărire, operând autoritatea de lucru judecat.
- Față de cele de mai sus în raport cu criticile inculpatului se constată că acesta nu mai poate invoca chestiunea nulităţii absolute a activităţilor de supraveghere tehnică, deoarece a fost depăşită faza camerei preliminare”, mai reține judecătorul în încheierea din data de 18 octombrie 2024.
Cum a reușit Dumitru Buzatu să obțină anularea interceptărilor
Pe data de 25 octombrie 2024, Curtea de Apel Iași i-a dat dreptate lui Dumitru Buzatu și a anulat interceptările realizate de colaboratorii cu identitate reală Iulian Bîrzu și Emil Savin, confirmând sub acest aspect hotărârea Tribunalului Vaslui, care a reținut că procurorii aveau nevoie de o nouă autorizare din partea instanței:
- „Verificând actele dosarului de urmărire penală, judecătorul constată că procurorul nu a sesizat judecătorul de drepturi şi libertăţi în vederea emiterii mandatului de supraveghere pentru înregistrarea discuţiilor purtate şi supravegherea video, audio şi prin fotografiere a inculpaţilor (Judele Radu - n.r.) şi (Buzatu Dumitru - n.r.), prin folosirea de dispozitive de colaboratorii cu identitate reală. (...)
- Interpretarea dată de judecător dispoziţiilor art .148, alin. 3 Cod procedură penală în sensul că acestea instituie pentru procuror, obligaţia de a sesiza judecătorul de drepturi şi libertăţi dacă apreciază necesar ca colaboratorul să efectueze înregistrări prin purtarea de dispozitive rezultă şi din Decizia nr. 64/2023 a ÎCCJ (...) prin s-a stabilit că (...) sesizarea judecătorului de drepturi şi libertăţi în vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnică este obligatorie în cazul în care procurorul apreciază că este necesar ca investigatorul să poată folosi dispozitive tehnice de înregistrare, chiar dacă există un mandat de supraveghere tehnică de aceeaşi natură emis anterior.
- Este drept că la data la care colaboratorii cu identitate reală au folosit dispozitive tehnice pentru înregistrare nu era pronunţată decizia sus citată, aşa cum invocă procurorul, dar potrivit dispoziţiilor art. 477 cod procedură penală, dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanţe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României.
- Având în vedere considerentele expuse, constatând din actele dosarului că colaboratorii cu identitate reală (Savin Emil şi Bîrzu Iulian - n.r.) au folosit personal dispozitive tehnice de înregistrate, fără ca procurorul să solicite judecătorului de drepturi şi libertăţi autorizarea ca aceştia să le poată folosi, judecătorul constată că sancţiunea care intervine pentru efectuarea unor acte care contravin legii este nulitatea”, reține Tribunalul Vaslui în Hotărârea 92.2024 consultată de Libertatea.
Reamintim că Dumitru Buzatu a fost trimis în judecată pe data de 15 decembrie 2023 după ce, în calitate de președinte al CJ Vaslui, a luat mită 1,25 de milioane de lei pentru deblocarea și urgentarea unor plăți de 12 milioane de lei aferente lucrărilor efectuate de firma de construcții SC SORAGMIN SRL la patru drumuri județene și două drumuri naționale din Vaslui. Alături de Buzatu a mai fost trimis în judecată și expertul Radu Judele, pentru luare de mită și trafic de influență.
Mama lui Vlad Pascu a reușit să scape de acuzații
Pe data 10 septembrie 2024, Tribunalul București a desființat principala probă din rechizitoriul în care Miruna Pascu este acuzată de influențarea declarațiilor martorilor din dosarul de trafic de droguri al fiului ei, Vlad Pascu, tânărul care a comis accidentul din localitatea 2 Mai, în urma căruia au murit doi studenți.
Este vorba de interceptarea în care Miruna Pascu o „învăța” ce să spună în fața anchetatorilor pe Rebecca Lăzărescu, iubita „oxicomană” a lui Vlad Pascu. Tânăra, minoră la acea vreme, era colaborator DIICOT.
Hotărârea a fost pronunțată tot cu referire la Decizia 64/2023 a Înaltei Curți:
- „Concret, în activitățile de interceptare a comunicațiilor și a oricărui tip de comunicare la distanță, localizarea și urmărirea prin mijloace tehnice a postului telefonic anterior menționat și, respectiv, supravegherea video, audio și prin fotografiere (a colaboratorilor și a activităților desfășurate de colaboratori) nu sunt incluse obținerea de fotografii sau înregistrări audio/video prin folosirea de dispozitive tehnice de către colaboratori.
- În aceste condiţii, se constată că judecătorului de drepturi și libertăți nu i s-a solicitat de către procuror să analizeze legalitatea şi oportunitatea efectuării de fotografii, înregistrări video sau audio de către colaborator, deși (...) sesizarea judecătorului de drepturi şi libertăţi în vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnică este obligatorie în cazul în care procurorul apreciază că este necesar ca investigatorul să poată folosi dispozitive tehnice de înregistrare, aceste dispoziţii legale instituind o procedură specială derogatorie.
- Chiar dacă la momentul emiterii mandatului de supraveghere tehnică privind înregistrarea convorbirilor purtate în mediu ambiental judecătorul cunoștea atât faptul că în cauză fuseseră autorizați un investigator sub acoperire și două colaboratoare, nu se poate presupune rezonabil sau deduce indirect că la momentul încuviințării supravegherii tehnice constând în înregistrarea convorbirilor purtate în mediu ambiental de către colaboratoarea cu identitate reală (Lăzărescu Rebecca - n.r.), judecătorul de drepturi și libertăți a avut posibilitatea și chiar a analizat legalitatea și oportunitatea efectuării de fotografii, înregistrări audio sau video de către colaboratoare, în acord cu cele statuate prin Decizia nr. 64/2023 (...)”, reține Tribunalul București.
Reamintim că în acest dosar Vlad Pascu a fost trimis în judecată de DIICOT pentru trafic de droguri, mama acestuia (Miruna Pascu) - pentru influențarea declarațiilor, iar tatăl său (Claudiu Mihail Pascu) - pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor.
Într-un dosar separat, aflat pe rolul Judecătoriei Mangalia, tânărul este judecat pentru ucidere din culpă în legătură cu accidentul din localitatea 2 Mai, următorul termen fiind stabilit pentru data de 15 noiembrie 2024.
Foto colaj: Ionuț Mureșan, Inquam Photos, Dumitru Angelescu
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
tomitan 31.10.2024, 11:15
" Onorabilii " de la Inalta Curte, CSM ,CCR sunt diar niste sinecuristi corupti pana in maduva oaselor.Problema este ca nu sunt doar 2-3 oi negre , ci absolut toti ,100% , sunt oi negre . PS.9 ani s-au implinit de la Colectiv ,criminalii ne râd in nas iar nesimtiti de magistrati au mâinile pătate de sange . O rusine de meserie, in România sec XXI membra UE.Sper ca toti magistratii de azi sa aiba soarta lui Pătrascanu, doar asa mai putem scapa de aceasta plaga sociala.
AaaBbbCcc 31.10.2024, 11:17
"Nu se poate presupune rezonabil sau deduce indirect ...ca judecatorul a analizat oportunitatea" dar vedem toti cum aceste fapte ilegale s-au intamplat.
DoarDiviziaB 31.10.2024, 12:15
Eu nu inteleg ceva, daca ICCJ spune așa ceva înseamnă că există o lege care prevede acest lucru. Daca exista de ce procurorii nu au respectat-o? Nu este vina tribunalului că procuratura nu respecta legea. Mai degrabă procurorii prin nepregătirea lor au scăpat pe infractori.
Tospi 31.10.2024, 14:26
HOȚI LA HOTI NU ISI SCOT OCHII SI NU SE CONDAMNĂ....AVEM IN CONDUCERE CCR NIȘTE PERSOANE CORUPTE SI DEGENERATE MORAL...CUM AR PUTEA SA FACA DREPTATE SI SA JUDECE DREPT HOȚII SI CRIMINALII CAND EI DE ÎNȘIȘI SUNT CORUPȚI PANA IN MADUVA OASELOR...OAMENI BLESTEMAȚI SI INUYILI SOCIETATII SUNT PUȘI IN FUNCTIE SA NE CONDUCA ... JALNICĂ NATIUNE...
MEGU 31.10.2024, 15:10
Prevederile privind judecatorul de drepturi si libertati ar trebui desfiintate ! Ele au devenit un adevarat protector al infractorilor. Ar trebui sa fie suficienta semnatura procurorului. Iar inregistrarile ,filmele sau fotografiile sunt probe tehnic indubitabile. Nu ar putea fi declarate "ilegale", decat daca se constata de un expert ca sunt false.