Două tragedii la indigo pe terenul școlilor din Bihor și nici o măsură de siguranță. Copiii sunt de vină!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Larisa, o fetiță de 7 ani, a murit pe 23 octombrie la Dobrești, după ce o poartă de fotbal pe care nici primăria, nici liceul nu știu cine a ridicat-o de la pământ a strivit-o.
Cuprins:
În urmă cu trei ani, pe 31 martie, tot în Bihor, la Cheresig, un băiețel de 9 ani, Sebi, murise în aceleași condiții: poarta de pe terenul de fotbal îngrijit de primărie a căzut peste el.
Poarta ucigașă!
Băiatul se juca împreună cu prietenii pe terenul din sat. S-ar fi prins de poartă şi, pentru că nu era bine fixată, aceasta a căzut peste el.
Copilul a intrat pe gazon fără nici o problemă. Nimeni nu păzea câmpul de joc. Visa la un meci cu mai mulți copii de vârsta lui.
“După o oră a ajuns ambulanța! Cine știe cât a stat băiatul acolo, întins pe iarbă”, acuza familia la momentul accidentului, însă echipajul a susținut că a ajuns la caz în 13 minute.
“Poarta nu era asigurată, nu era prinsă, nu nimic. Terenul nu era împrejmuit. Copilul e mort și fiecare s-a scos cum s-a putut”, povestea Leontina Oros, o mătușă, în știrea difuzată de Antena 1 acum trei ani.
Băiatul de 9 ani era în grija unei bunici. Părinţii lui erau la muncă în Germania.
S-a așternut tăcerea peste caz. Trei ani, până la tragedia Larisei.
Au trecut trei ani și nimic nu pare că s-a schimbat. Cazul de la Cheresig e șocant de similar cu cel de la Dobrești.
Sebi nu mai ei. Primarul, Pavel Maier, da.
“Terenul era dat școlii, prin protocol”
“Terenul de fotbal era dat școlii printr-un protocol. Cel mic era elev la o școală specială din Oradea. A intrat pe teren cu alți copii. Barele era culcate, ei le-au ridicat”, rememorează edilul tragedia de acum trei ani, primăvara.
“Ce să fi făcut cu porțile? Ele mai erau folosite de echipa de fotbal a comunei, Voința Cheresig, la antrenament. Unde să le fi pus? Că eu sunt de vină e ca și cum aș fi de vină că am pus un stâlp la un gard, iar în el a intrat un bețivan cu mașina. Primarul e de vină, nu?”, afirmă, retoric, Maier.
Primarul din Toboliu: “Parcă s-a spart și lacătul”
Nici procurorul nu m-a întrebat nimic în 2016. Terenul e cu lacăt pe el, se intră acolo doar cu profesorul de sport. Nici nu mai știu, la vremea respectivă s-a vorbit că s-a spart lacătul. Pavel Maier, primar la Toboliu din 2008:
La fel ca și la Liceul Tehnologic de la Dobrești, la Cheresig terenul e lângă școală și primărie, “în inima satului”. “Toate sunt comasate”, zice primarul. Alin Novac, conducătorul Inspectoratului Școlar Județean, întărește: “Peste tot, unde e terenul de fotbal se află și primaria, dispensarul, căminul cultural. Așa e la țară”.
Sebi era “băiatul unor romi de treabă, însă trebuia supravegheat mai atent”
Maier regetă: “Sebi, copilul, era băiatul unor romi de treabă. Atunci erau plecați la muncă în străinătate, în Germania. Eu zic că băiatul trebuia supravegheat mai atent, a venit la teren de pe la un kilometru și jumătate distanță, așa am înțeles”.
Toboliu, cu satele Toboliu și Cheresig, aflat pe granița cu Ungaria, are 2.517 suflete conform ultimului recensământ. “Cei bătrâni au început să se întoarcă acasă. Copiii au plecat la Oradea sau spre alte zări”, afirmă primarul.
Revine. “Nu poți să lași tineretul așa, de capul lui! Acum avem și un teren sintetic, vin, sparg gardul, rup plasa, dar ce să fac, sunt copiii noștri! Iar terenul nu e al meu e al comunității”.
Parchetul a clasat cazul
“În cazul din 2016 la care faceți referire a fost întocmit dosar de cercetare penală, iar cercetările au fost efectuate de polițiștii Serviciului de Investigații Criminale din IPJ Bihor, sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, sub aspectul comiterii infracțiunii de ucidere din culpă.
Pe 19 mai 2016, dosarul a fost înaintat la Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea cu propunere corespunzătoare”, a transmis Inspectoratul Județean de Poliție Bihor, prin purtătorul de cuvânt, comisar-șef Alina Făcută. Iar Parchetul a fost promt. “Au fost efectuate acte de urmărire penală in rem cu privire la săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, fapta prevăzută de art. 192 alin. 1 C. pen., prin ordonanță din 1 iulie 2016, dispunându-se clasarea cauzei”, e anunțul sec al documentului semnat de prim-procurorul Diana Cuciula și de adjunctul Anca Tiba-Morar.
După ani și ani. Doar trei!
După trei ani, 70 de kilometri sud, tot în Bihor, la Crâncești, s-a petrecut pe 23 octombrie o tragedie în condiții identice. Larisa piere cu capul strivit de o poartă de fier de înaltă de 2 metri, lată de 3 metri şi grea de 100 de kilograme. Erau două porți ce fuseseră dezafectate ca neconforme de pe terenul sintetic din Dobreşti în 2017, ţinute un an în curtea primăriei, apoi trimise la şcoala din Crânceşti!
Nimeni nu-și asumă cine a ridicat fierătaniile de fier ucigașe pe terenul unde funcționează școala din Crâncești. Și de ce erau de folosit, când, de fapt, erau bune de casat!
“Trebuie făcut ceva”
“Trebuie făcut ceva”, exclamă primarul Maier.
“Până la urmă, e regretabil ceea ce s-a întâmplat cu Larisa și cu Sebi, fiindcă s-a petrecut în spațiul școlar. Nu ar trebui să se mai avem asemenea tragedii. Refacerea bazei sportive e o prioritate”, concluzionează Alin Novac.
Au trecut trei ani, rămân aceleași întrebări.
- Cine ne păzește școlile, astfel încât în spațiul sportiv să se intre doar sub supravhegerea profesorului de educație fizică?
- Cine se asigură că infrastructura sportivă, a primăriilor or a unităților de învățământ, e verificată? Și că e casată când e cazul?
Au trecut trei ani și porțile pot să cadă în bătaia vântului. Ca spicele.
Larisa și Sebi abia intraseră în clasa I-a. Și doreau doar să se joace!
