Dragoș Pîslaru, despre cum mai poate România să obțină banii europeni după decizia CCR pe pensiile magistraților: „Șansele sunt foarte, foarte scăzute”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România riscă să piardă peste 200 de milioane de euro din fonduri europene pentru reforma pensiilor magistraților, avertizează Dragoș Pîslaru. Ministrul investițiilor și proiectelor europene a explicat cum ar putea România să mai obțină banii europeni după decizia CCR.
Cuprins:
- Dragoș Pîslaru spune că România riscă să piardă peste 200 de milioane de euro din fonduri europene
- Cum ar putea România să mai obțină banii europeni după decizia CCR
- Ce efect ar putea avea o eventuală retrimitere a legii în Parlament
- CCR a decis că al doilea proiect al legii privind pensiile magistraților este constituțional
- Ce se schimbă la pensiile magistraților odată cu noul proiect de lege
Dragoș Pîslaru spune că România riscă să piardă peste 200 de milioane de euro din fonduri europene
România riscă să piardă peste 200 de milioane de euro din fonduri europene destinate reformei pensiilor magistraților, avertizează Dragoș Pîslaru, ministrul proiectelor europene.
El susține că șansa obținerii acestor fonduri este minimă, iar promulgarea rapidă a legii declarate constituționale de Curtea Constituțională este esențială. Declarațiile au fost făcute duminică seară, la B1 TV, conform News.ro.
Cum ar putea România să mai obțină banii europeni după decizia CCR
Ministrul investițiilor și proiectelor europene a explicat și care ar fi șansa prin care țara noastră ar putea să mai obțină bani din fonduri europene. Pîslaru este de părere că legea ar trebui să fie promulgată cât mai repede.
„Eu nu sunt în măsură să-i dau indicații președintelui. Dar pentru a putea avea vreo șansă din categoria acelor mici șanse pe care le avem, mici pentru că n-au fost făcute niște lucruri la timp, dar dacă e să mai avem vreo șansă, ar trebui ca promulgarea să fie foarte, foarte rapidă”, a mai explicat ministrul.
Totuși, chiar și cu o promulgare rapidă, România nu are garanția că va primi banii, având în vedere întârzierile în implementarea reformei. CCR a decis miercuri, 18 februarie, că al doilea proiect al legii pensiilor magistraților este constituțional.
„Asta nu înseamnă că dacă promulgă luni, obținem bani. Vreau să ne înțelegem foarte clar. Șansele oricum sunt foarte, foarte scăzute. Dar fără nici măcar ideea de a putea pune dovada în sistem cu promulgarea și cu Monitorul Oficial, iarăși discutăm de lucruri complet nerealiste”, a mai adăugat el.
Ce efect ar putea avea o eventuală retrimitere a legii în Parlament
În ultimele zile, Curțile de Apel din România i-au cerut președintelui Nicușor Dan să trimită legea privind pensiile magistraților înapoi în Parlament, pentru reexaminare.
Ministrul investițiilor a atras atenția că o eventuală retrimitere a legii în Parlament de către președinte ar reduce și mai mult șansele țării noastre de a accesa fondurile europene.
„Ar fi foarte rău pentru încercările României de a obține acea sumă, în ceasul al 13-lea”, a mai spus Pîslaru.
CCR a decis că al doilea proiect al legii privind pensiile magistraților este constituțional
Curtea Constituțională (CCR) a României, condusă de Simina Tănăsescu, a decis miercuri, 18 februarie 2026, că al doilea proiect privind pensiile speciale ale magistraților, propus de premierul Ilie Bolojan, este constituțional. Decizia vine după aproape o oră de dezbateri și mai multe amânări. Legea fusese contestată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) sub conducerea Liei Savonea, care a cerut sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), o cerere respinsă de CCR cu 5 voturi la 4.
Proiectul, asumat de guvernul Bolojan în Parlament pe 2 decembrie 2025, a fost aprobat de CCR cu 6 voturi pentru și 3 împotrivă. Judecătorii Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Cristian Deliorga, numiți de PSD, au votat împotriva modificărilor.
Premierul Ilie Bolojan a transmis CCR o scrisoare pe 6 februarie, avertizând că neîndeplinirea Jalonului 215 privind pensiile speciale ar putea duce la pierderea a 231 de milioane de euro din fondurile PNRR. Lia Savonea, președinta ÎCCJ, a calificat această intervenție drept „ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”.
Ce se schimbă la pensiile magistraților odată cu noul proiect de lege
Documentul prevede că pensia magistraților va reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă.
Perioada de tranziție până la vârsta standard de pensionare de 65 de ani a fost extinsă de la 10 la 15 ani, iar pensionarea anticipată va fi posibilă doar cu cel puțin 35 de ani vechime în muncă, fiind aplicată o penalizare de 2% pentru fiecare an până la atingerea vârstei de retragere. Legea urmează să fie promulgată de președintele României, Nicușor Dan.
Verdictul CCR a fost amânat de cinci ori, două dintre amânări fiind cauzate de absența judecătorilor numiți de PSD, care au boicotat ședințele. În plus, Curtea de Apel București a amânat de trei ori pronunțarea în alte cazuri conexe, ceea ce a influențat procesul decizional al CCR.
