După 16 ani de cercetări, procurorii au stabilit că nu există prejudiciu și au închis un dosar în care ANAF reclama peste 200 de milioane de lei. Clasarea, atacată în instanță
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Dosarul RODIPET, care vizează fosta regie de stat de distribuție a ziarelor din România, privatizată la începutul anilor 2000, a fost închis de procurorii DIICOT pe motiv că prejudiciul nu există, iar faptele penale au fost prescrise. Libertatea vă prezintă argumentele invocate de DIICOT în decizia prin care a confirmat clasarea pronunțată de procurorul de caz și motivele invocate de cei care au cerut în instanță redeschiderea anchetei.
Cuprins:
- Dosarul a fost deschis în 2006 și închis în decembrie 2022, după 16 ani de cercetări.
- Lichidatorul judiciar al Rodipet, Global Money Recovery, a atacat administrativ, la procurorul ierarhic superior, decizia de clasare a Dosarului Rodipet.
- Procurorii au respins, în martie 2023, și plângerea lichidatorului, cu două argumente principale: nu există prejudiciu și a intervenit prescrierea, datorită deciziilor Curții Constituționale.
- Atât lichidatorul judiciar, cât și foștii angajați, care încearcă să-și recupereze salariile neplătite, au cerut în instanță redeschiderea anchetei.
În ordonanța de respingere a acțiunii, Gianina Cornea, procuror-șef adjunct al Secției de combatere a criminalității organizate din DIICOT, susține că „lipsa prejudiciului” face ca decizia de închidere a dosarului să fie corectă.
„În cazul infracțiunii de evaziune fiscală, infracțiune de prejudiciu (așa cum a reținut și Curtea Constituțională în considerentele Deciziei nr. 778/2021, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 296 din 8 martie 2022), lipsa prejudiciului conduce la neîntrunirea elementelor de tipicitate ale acesteia, astfel încât în mod întemeiat, procurorul a dispus clasarea potrivit articolului 16 alineatul 1, litera b din Codul de Procedură Penală”, se arată în documentul obținut de Libertatea, care este datat 17 martie 2023.
„Totodată, în lipsa unor probe certe, dincolo de orice dubiu rezonabil, referitoare la elementul material al laturii obiective a unei infracțiuni, conduce la reținerea dispozițiilor articolului 16 alineatul 1, litera b din Codul de Procedură Penală”, mai arată aceasta.
Decizia de clasare a fost atacată de lichidatorul judiciar la Tribunalul București, în aprilie 2023.
Foștii angajați arată prejudiciul
Văzând argumentația DIICOT, Constantin Rădulescu, cel care reprezintă angajații în insolvența Rodipet, a cerut instanței, în septembrie, să fie acceptat ca intervenient. În cererea adresată Tribunalului București, acesta susține că există, de fapt, prejudicii, calculate anterior chiar în cadrul dosarului penal instrumentat de DIICOT.
Acesta scrie în intervenția sa că încă din 2006, în dosarul deschis de DIICOT a fost realizată o expertiză contabilă „care a avut ca finalitate stabilirea la data de 18.12.2014 prin raportul de expertiză a unui prejudiciu de aproximativ 154.000.000 de lei la bugetul de stat, prejudiciu cauzat de relațiile comerciale cercetate în dosarul penal”.
Acesta mai spune și că există două rapoarte ANAF prin care s-a stabilit un prejudiciu de 221,3 milioane de lei.
La acestea se mai adaugă 11,5 milioane de lei, bani pe care foștii angajați ai Rodipet îi au de recuperat în insolvența Rodipet.
„Nu înțeleg resorturile juridice”
Rădulescu susține că aceste prejudicii nu puteau fi realizate decât cu intenție.
„Astfel că nu înțeleg resorturile juridice în baza cărora procurorul Gianina Cornea din cadrul DIICOT prin intermediul căreia s-a respins plângerea formulată de petenta Global Money Recovery împotriva soluției de clasare dispuse la data de 12.12.2022 în dosarul penal 390/D/P/2006, având ca motivație faptul că nu există un prejudiciu stabilit în dosarul penal”, scrie Rădulescu în cererea sa.
Lichidatorul judiciar acuză că argumentele procurorilor nu se aplică
În plângerea prin care lichidatorul judiciar a atacat în instanță soluția DIICOT, document consultat de Libertatea, se arată că textul de lege pe care s-au bazat procurorii, respectiv „fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege”, nu este aplicabil în acest caz.
Global Money Recovery dă ca exemplu un contract care nu a fost înregistrat în evidențele contabile, ceea ce mai departe a dus la prejudiciu la bugetul de stat constând în TVA și impozit pe profit.
Conform lichidatorului, procurorul nu se încadrează în niciuna din cele două situații prevăzute de lege atunci când spune că dosarul trebuie închis.
„Mai mult, apreciem că urmărirea penală nu a fost completă, nefiind lămurite toate aspectele cauzei, în speță întinderea prejudiciului cauzat (existența prejudiciului fiind stabilită). Prin urmare, considerăm că organele de urmărire penală nu au administrat suficiente probe în vederea lămuririi temeinice a situaţiei de fapt, impunându-se completarea probatoriului administrat”, arată Global Money Recovery.
În ceea ce privește prescrierea faptelor, lichidatorul susține că DIICOT nu indică dacă au fost efectuate acte de urmărire penală ce pot constitui cauze de întrerupere a termenului prescrierii.
Astfel, „până la lămurirea acestui aspect, nu se poate stabili cu certitudine dacă termenul de prescripție s-a împlinit sau a fost întrerupt (moment de la care ar fi început să curgă un nou termen de prescripție)”, consideră reprezentanții Global Money Recovery.
Ce s-a întâmplat cu Rodipet
Rodipet este fosta regie de stat de distribuiție a ziarelor din România.
Aceasta a fost privatizată în anul 2003. Hassan Awdi, investitorul libanez care a cumpărat Rodipet, a fost acuzat în anul 2006 de delapidare, evaziune fiscală, spălare de bani și alcătuirea unui grup infracțional organizat împreună cu mai multe persoane.
Procurorii au susținut că acesta a căpușat compania și a făcut mai multe inginerii și trasee financiare care au dus la prejudicierea companiei.
În 2009, statul a constatat că Awdi nu a realizat ce și-a asumat în cadrul privatizării, iar compania a revenit în cadrul portofoliului AVAS, devenită între timp Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS).
Rodipet, rebotezată ulterior Network Press Concept, a intrat în insolvență din cauza situației financiare proaste.
Pe lângă prejudiciile statului, principalele trusturi de presă scrisă din țară aveau de recuperat sume de bani de la companie.
Între timp, Hassan Awdi a dat România în judecată la tribunalul internațional de la Washington (ICSID) și a câștigat despăgubiri de 48,7 milioane de lei, bani plătiți în 2015 de statul român.
Hassan Awdi, condamnat la 8 ani de închisoare
Hassan Awdi a fost condamnat definitiv în anul 2014 la o pedeapsă de 8 ani de închisoare cu executare în alt dosar, CFR Mesagerie.
Investitorul nu a făcut nicio zi din pedeapsă, fiind refugiat în Liban, de unde amenință că va da din nou în judecată țara noastră.
Frații Hassan și Mehdi Awdi sunt dați în urmărire generală de către Poliția Română.
sorinzainescu68 27.09.2023, 13:09
Timp irosit în zadar. Prejudiciu nerecuperat
Irinel 27.09.2023, 13:21
Da asa se face scapat.Cine mai spera???
mica 27.09.2023, 14:00
Un alt jaf mușamalizat de speciali.
gigiladrea 27.09.2023, 14:58
daca nu exista prejudiciu nu aveau ce sa prescrie; e lipsit de logica; diicot isi bate joc de noi; nici o noutate suntem tara in care justitia protejeaza adesea infractorii mai ales in cazul dosarelor cu sume mari; cel mai probabil s-au dat niste spagi grase procurorilor; de ce a durat 16 ani ca sa ajunga la o concluzie ?
piciusz 27.09.2023, 15:23
Pacat ca se intampla asa ceva.