E OFICIAL! Statul îşi ia bacşiş din bacşişuri
Urmărește Libertatea in Google Discover
Potrivit actului normativ, "prin bacşiş se înţelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici, precum şi restul dat de vânzător clientului şi nepreluat de acesta în mod voluntar".
Introducerea unor prevederi legale cu privire la definirea sumelor încasate în plus, sub formă de bacşiş, este necesară în vederea evidenţierii acestui tip de venit pe bonul fiscal, cu scopul delimitării clare a acestuia de veniturile încasate de operatorii economici pentru livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor direct către populaţie şi asigurării fiscalizării acestuia, se mai arată în documentul citat de Agepres.
Sumele provenite din încasarea bacşişului vor fi înregistrate în contabilitate la "alte venituri", iar sumele distribuite salariaţilor se înregistrează pe seama cheltuielilor, potrivit reglementărilor contabile aplicabile. Operatorii economici pot să stabilească, printr-un regulament de ordine interioară, dacă veniturile provenite din încasarea bacşişurilor rămân la dispoziţia lor ori constituie o sursă de alte venituri care se distribuie salariaţilor.
În cazul defectării aparatelor de marcat electronice fiscale, până la repunerea în funcţiune a acestora, operatorii economici utilizatori sunt obligaţi să înregistreze într-un registru special, întocmit în acest sens, toate operaţiunile efectuate şi să emită chitanţe, în condiţiile legii, pentru respectivele operaţiuni şi facturi, la cererea clientului. "Obligaţia privind înregistrarea operaţiunilor efectuate într-un registru special nu se aplică operatorilor economici care îşi desfăşoară activitatea de transport în regim de taxi", se mai precizează în document.
Pe de altă parte, în cazul firmelor la care s-au găsit sume de bani nefiscalizate, Ordonanţa stabileşte sancţiuni care merg de la avertisment până la suspendarea temporară a activităţii, în funcţie de valoarea care nu poate fi justificată. Aceste sancţiuni se aplică la 10 zile de la publicarea actului normativ în Monitorul Oficial, respectiv începând din data de 9 mai.
Astfel, dacă sumele neînregistrate sunt de până la 300 lei inclusiv, dar nu mai mult de 3% inclusiv din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată în casa de marcat la data şi ora efectuării controlului, ori la sfârşitul zilei, dacă fapta a fost săvârşită anterior datei controlului, se va emite un avertisment.
Amenzile pornesc de la 3.200 de lei, dacă suma nejustificată rezultată din săvârşirea contravenţiei este de până la 300 lei inclusiv, dar mai mare de 3% din valoarea înregistrată în casa de marcat până la data şi ora controlului, ori la sfârşitul zilei, dacă fapta a fost săvârşită anterior datei controlului, şi pot ajunge la 27.500 lei în cazul în care suma nejustificată care rezultă din săvârşirea contravenţiei este mai mare de 1.000 lei şi depăşeşte 3% din valoarea înregistrată în casa de marcat.
Mai mult, activitatea unei companii poate fi suspendată pentru 30 de zile în cazul în care, într-un interval de 24 de luni de la constatarea neregulilor, se constată o a doua abatere. În alte situaţii, dacă operatorul economic achită amenda, dar şi o sumă egală cu de zece ori amenda aplicată, sancţiunea complementară, care constă în suspendarea pentru 30 de zile a activităţii operatorului economic pentru unitatea în care s-a constatat contravenţia, încetează de drept în termen de 24 de ore de la prezentarea dovezii achitării la organul constatator.
