Ilie Bolojan a răbufnit la adresa PSD: „Trebuie să se întrebe unii când au fost băuți. Când nu au votat legea salarizării sau acum, după ce am pierdut 770 de milioane de euro?”
Urmărește Libertatea in Google Discover
Premierul demis Ilie Bolojan a declarat vineri, 16 octombrie, la Digi24, cu trimitere la partidul lui Sorin Grindeanu, că „trebuie să se întrebe unii când au fost băuți: când nu au votat legea salarizării în august” și „am pierdut 770 de milioane de euro” sau acum, când o propun în programul de guvernare al lui Luca Niculescu, dar după ce am pierdut banii din PNRR.
Cuprins:
Bolojan, despre PSD: „Când au fost băuți?”
„Am spus acum câteva luni de zile că, indiferent ce guvern va fi, nu va putea să nu indexeze componenta de pensii sau de salarii, pentru că am avut o plafonare a acestora timp de 2 ani de zile și în tot acest timp am avut o inflație, nu trebuie să negăm asta, care a luat din puterea de cumpărare, a scăzut puterea de cumpărare, este o realitate. Ori, indiferent ce guvern va fi, nu poate să evite o astfel de situație”, a afirmat Bolojan.
Apoi i-a atacat dur pe cei din PSD.
„Cel mai bun moment pe care l-am fi avut să rezolvăm această problemă, cel puțin pe componenta de salarizare, a fost în vară, în luna august, când aveam jalonul din PNRR, deci un angajament al României legat de adoptarea legii salarizării. Trebuie să se întrebe unii când au fost băuți: când nu au votat legea salarizării în august și, nevotând, am pierdut 770 de milioane de euro, sau când propun acum, în programul de guvernare, să votăm legea salarizării, care este necesară, dar după ce am pierdut cei 770 de milioane de euro? Ceea ce înseamnă o sumă importantă pentru România”, a adăugat el.
Și a continuat: „Deci ideea de a vota legea salarizării este una corectă, dar trebuia să o facem la timp, să nu pierdem banii. Acum este prea târziu, dar poate e bine mai târziu decât niciodată, pentru că asta înseamnă alte aspecte care țin de inechități, care țin de crearea posibilității unor procese pe care le avem și vedem ce costuri suplimentare trebuie să achite România pentru sentințele din anumite zone profesionale”.
Referitor la suma pe care viitorul Guvern va trebui să o achite pentru restanțele salariale ale magistraților, Bolojan a precizat: „Nu 10 miliarde de euro. Informația pe care am primit-o chiar astăzi la guvern a fost de 10 miliarde de lei, la care se adaugă aproximativ 2,5 miliarde lei penalități și așa mai departe. O sumă de 12,5 miliarde! Vă rog să vă gândiți ce gândesc oamenii din România când la legea salarizării am avut pentru 1.200.000 de bugetari o anvelopă de creștere între 8 și 12 miliarde și la o singură categorie profesională avem o sumă asemănătoare care trebuie dată pe lângă sistemul de salarizare care este destul de stimulativ”.
„Vă puteți imagina că este o piatră de moară pusă pe bugetele noastre și un lucru care n-are cum să fie acceptat și nu este o situație pe care ar trebui să o mai prelungim. Gândiți-vă că nicăieri în Europa nu se întâmplă acest lucru, nicăieri nu ai peste 20.000 de procese pe motive de salarizare care sunt câștigate și ajungem în astfel de situații”, a completat Bolojan.
De noua lege a salarizării au depins 770 de milioane de euro din PNRR, bani pierduți de România
Reamintim că, pe 17 iulie, Ministerul Muncii, condus pe atunci interimar de liberalul Dragoș Pîslaru, a publicat spre consultare noua variantă a proiectului legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice. Ministerul a susținut că salariile nu vor scădea, dar angajații din Sănătate și Educație au spus că lucrurile nu vor sta așa cum le prezintă politicienii.
Pe 21 iulie, Curtea de Apel București a suspendat procedura de consultare publică organizată de Ministerul Muncii pentru noul proiect al legii salarizării bugetarilor. Decizia nu era definitivă.
Proiectul legii salarizării trebuia adoptat de Parlament înainte de termenul-limită de 31 august pentru PNRR, dar acest lucru nu s-a mai întâmplat, iar România a pierdut 770 de milioane de euro din PNRR.
6 luni de criză politică în România și 5 fără Guvern cu puteri depline. Guvernul Niculescu poate fi învestit pe 20 octombrie
Reamintim că România este în criză politică din 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie, miniștrii partidului condus de Sorin Grindeanu și-au depus demisiile. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut de Parlament și Guvernul Bolojan a căzut după 11 luni de la învestire.
Ulterior, Nicușor Dan a făcut trei nominalizări pentru funcția de premier: Eugen Tomac (4 iunie), care și-a depus mandatul înainte de votul din Parlament, Adrian Veștea (14 iunie), al cărui guvern a fost respins, și Siegfried Mureșan (17 septembrie), al cărui Guvern a picat și el la votul din Parlament.
Pe 5 octombrie, Nicușor Dan a desemnat al patrulea premier, pe Luca Niculescu. Guvernul acestuia, format din 11 miniștri PSD, are însă șanse mari să treacă la votul din Parlament, programat pe 20 octombrie.
