Economia digitală paralelă: Nimeni nu știe cât câștigă Google, Facebook, Uber sau Airbnb din România

Giganții tech operează fără entități juridice locale

Deși au o prezență puternică pe piața românească, multe companii tech internaționale nu au înregistrate firme locale. 

Ziarul Financiar notează că Meta, proprietarul Facebook și Instagram, nu are nicio entitate juridică în România, în ciuda rolului major pe piața de publicitate online estimată la aproximativ 500 de milioane de euro.

Transportul alternativ – o zonă gri

În domeniul transportului, situația este la fel de neclară. 

Platformele de ride-sharing precum Uber și Bolt operează într-un cadru legal specific, diferit de cel al taxiurilor tradiționale. 

Autoritatea Rutieră Română (ARR) înregistrează doar firmele de transport alternativ, nu și vehiculele individuale, făcând imposibilă cuantificarea exactă a flotei.

Livratorii – o forță de muncă invizibilă

Platformele de livrare precum Glovo și Wolt folosesc un model de angajare indirect. 

Curieri sunt contractați prin firme de muncă temporară, ceea ce face dificilă estimarea numărului real de livratori activi în România.

Turismul digital schimbă peisajul

În sectorul turistic, platforme precum Airbnb au un impact semnificativ. 

Conform estimărilor ZF, una din șase camere închiriate în regim turistic este listată pe Airbnb, însă nu există raportări oficiale privind dimensiunea acestui fenomen.

Recomandări

Ilie Bolojan și Cseke Attila, despre reforma administrației publice locale: „Număr maxim de angajați la primării și CJ-uri”. Ce decizii s-au mai luat

Estimări versus realitate

Ziarul Financiar oferă câteva estimări comparative: „Pentru fiecare taxi din București există 7-8 mașini înregistrate în sistemele Uber, Bolt și al celorlalte platforme de ride-sharing. Similar, pentru fiecare leu cheltuit în publicitatea „clasică” (pe print, TV, radio sau outdoor), alți cel puțin 5-6 lei merg către rețelele sociale precum Instagram și TikTok și către gigantul Google”.

„Nu există date oficiale privind valoarea acestor pieţe – nici individual, nici cumulat”, subliniază însă publicația.

Această opacitate ridică întrebări despre impactul fiscal al economiei digitale. Deși serviciile sunt vizibile și utilizate pe scară largă, contribuția lor la bugetul de stat rămâne neclară.

Interesant este faptul că, deși autoritățile nu au acces la date precise, băncile dețin informații detaliate despre tranzacțiile efectuate prin intermediul acestor platforme, majoritatea plăților fiind realizate cu cardul.