Emanuela Ignățoiu-Sora, cercetătoare, despre alegerile din SUA: „Întrebarea e dacă democrații vor vira spre progresism sau se vor încăpățâna să impună figuri centriste care nu mai corespund cu interesele votanților lor” 

Așadar, care ar fi starea de spirit în rândul democraților în această perioadă? Au devenit ei mai mobilizați pentru a învinge populismul MAGA sau, din contră, criza de leadership încă definește Partidul democrat? 

„E una din întrebările cheie ale alegerilor din toamnă pentru că dacă democrații vor pierde șansa de a recâștiga măcar Camera Reprezentanților, vina va fi nu a lui Trump sau a Partidului Republican, ci a democraților. Întrebarea principală e dacă vor vira spre progresism, cum o tot indică votanții din 2016 încoace, sau se vor încăpățâna să impună figuri centriste care nu doar că nu mai corespund cu interesele votanților democrați, dar nici cu peisajul politic extrem de polarizat. Alegerea unui primar progresist la New York, Zohran Mamdani, și alegerile interne care au urmat, inclusiv a candidatului El-Sayed, mai sus-menționat, în statul Michigan (un stat care nu e pe coasta elitistă și care s-a dovedit la ultimele alegeri un stat-cheie, pregătit să își schimbe opțiunile – swing state) indică în mod clar că opțiunea votanților democrați în marea lor majoritate e spre candidații progresiști sau social-democrați, cum mai sunt denumiți. Întrebarea e dacă leadershipul democrat va auzi vocea propriilor votanți”, explică, într-un interviu pentru Libertatea, Emanuela Ignățoiu-Sora, cercetător postdoctoral la Vrije Universiteit Amsterdam, Olanda. 

Mizele alegerilor din noiembrie 2026

Libertatea: Care este atmosfera electorală în Statele Unite ale Americii la câteva luni înaintea alegerilor pentru Congres?
Emanuela Ignățoiu-Sora: Toată lumea e în expectativă. Pentru că de mid-term elections (alegerile parlamentare generale) depinde cum va arăta America nu doar în următorii doi ani, dar și în viitorul apropiat. Vor reuși democrații să își impună cât mai mulți candidați pentru a-l contracara pe Trump în Congres și pentru a împiedica alunecarea SUA și mai mult înspre iliberalism? Sau Trump și trumpismul vor ieși și mai consolidate în urma acestor alegeri, cu consecințe serioase atât asupra SUA, cât și asupra lumii? Sunt câteva din întrebările-cheie care traversează în prezent peisajul politic american și care se vor intensifica pe măsură ce ne apropiem de data alegerilor (3 noiembrie 2026).

– Cât de popular mai este Donald Trump în rândul electoratului american, potrivit sondajelor de opinie? Mai sunt americanii de rând seduși de acest personaj politic?
– Conform unui sondaj YouGov din 11 august 2026, Trump are un scor negativ de apreciere (-27), în scădere cu 0.9 puncte față de săptămâna anterioară. 61% dintre respondenți au o apreciere negativă față de Trump. Mare parte din scădere vine din reluarea bombardamentelor în Iran și impactul asupra costului vieții. Dacă înainte de războiul din Iran un galon de benzină costa sub 3 dolari, în prezent prețul e de aproximativ 4 dolari. Or, într-o cultură centrată pe mașini, cum este SUA, prețul benzinei se regăsește în toate celelalte costuri, cu impact asupra vieții de zi cu zi a americanilor. De altfel, inflația și costul vieții se regăsesc printre principalele îngrijorări atât ale votanților democrați, cât și ale republicanilor.

– Cât de popular mai este Trump în interiorul Partidului Republican? 
– Războiul din Iran a creat pentru prima dată breșe puternice în rândul Partidului Republic, chiar dacă nu sunt încă exprimate vizibil de către politicieni. Dar costul vieții extrem de ridicat îi face pe mulți dintre republicanii ce urmează să se prezinte în fața alegătorilor în noiembrie să fie mai rezervați cu privire la agenda lui Trump, mai ales că sprijinul lui Trump (endorsement) nu mai garantează neapărat succes electoral. În Tennessee, Andy Ogles (susținut de Trump) a pierdut cursa pentru alegerile interne (the primaries). În Michigan, candidatul sprijinit de Trump din partea republicanilor pentru Camera Reprezentanților, Amir Hassan, a pierdut în fața unui alt candidat care se și retrăsese din campanie. Phil Berger, unul din cei mai influenți senatori republicani din ultimul deceniu, a pierdut alegerile interne în statul Carolina de Nord. Și lista poate continua.

– Care sunt temele care vor influența rezultatele alegerilor din noiembrie?
– Un sondaj publicat de curând de The Economist (11 august 2026) arată că pe primul loc în rândul preocupărilor americanilor este costul vieții (the affordability crisis). Americanii erau îngrijorați de scumpiri încă din mandatul lui Biden; de altfel, costul ouălor (ca produs de bază) a fost invocat de către ambele tabere cu promisiunea (neonorată) a lui Trump că prețurile vor scădea, odată ce va fi reales. Alte motive de îngrijorare sunt locurile de muncă și starea economiei; accesul la sănătate; impozitele; imigrația și încălzirea globală. Pe următoarele locuri sunt situația drepturilor civile, securitatea națională, accesul la avort și la educație. 

Americanii, mai interesați de războiul din Iran decât de cel din Ucraina

– Războiul din Iran sau cel din Ucraina? Care dintre ele două războaie contează mai mult pentru americanii de rând? 
– Războiul din Iran pentru că duce la scumpirea prețurilor și arată inabilitatea lui Trump de a rezolva crize internaționale (așa cum apreciază 61% dintre respondenți), în ciuda promisiunilor că, odată ales, războiul din Ucraina s-ar încheia într-o zi. Războiul din Ucraina, iată, continuă, ba mai mult, Trump a început un nou război, în Iran. 

Conflictul principal însă, care agită cel mai mult apele electorale din SUA, este situația din Gaza. Vedem schimbări de mentalitate puternice care presupun un clivaj major față de sprijinul de neclintit pe care SUA îl arăta în mod istoric Israelului. În special votanții tineri își doresc o condiționare a sprijinului față de Israel de respectarea drepturilor omului, cu consecințe electorale majore. La alegerile interne din Michigan, de exemplu, pentru Senat, a fost votat Abdul El-Sayed, un doctor cu viziuni progresiste, care solicită condiționarea ajutorului către Israel, și asta în ciuda faptului că Haley Stevens, contracandidata acestuia, a fost susținută de către establishmentul democrat și a primit un sprijin de 30 de milioane de dolari din partea AIPAC (American Israel Public Affairs Committee) – puternicul grup de lobby pro-Israel.

– Există șanse ca Partidul Republican să scape de ideologia MAGA în viitorul apropiat? Sau acest partid va rămâne un partid cu agendă populistă mult timp de acum încolo? Există tensiuni interne în partid? 
– Tensiuni interne în partid există, mai ales din cauza războiului din Iran care îi face pe mulți politicieni să fie îngrijorați că și-ar putea pierde funcțiile la următoarele alegeri. În același timp, asistăm și la o schimbare de gardă naturală: puternicul senator Lindsey Graham a murit, iar de Mitch McConnell, liderul senatorilor republicani, nu se mai știe mare lucru de câteva săptămâni. Cu toate acestea, cred că Partidul Republican e transformat în totalitate și că nu se mai poate întoarce la agenda sau la modus operandi de dinainte de 2016. 

Cele două mandate ale lui Trump au schimbat ireversibil atât ambele partide, cât și viața politică americană. Ne aflăm într-o nouă eră și întrebarea e doar dacă poate fi direcționată către cauze bune: acces la sănătate, costuri reduse, combaterea încălzirii globale, stat de drept și libertăți cetățenești sau, dimpotrivă, spre o pierdere accelerată a acestora, izolare crescută a Americii pe plan internațional cu costuri tot mai ridicate ale vieții și drepturi tot mai limitate pentru cetățeni.

Ce ofertă electorală au democrații

– Care este starea de spirit în rândul democraților? Au devenit ei mai mobilizați pentru a învinge populismul MAGA sau, din contră, criza de leadership încă definește Partidul democrat? Care sunt figurile politice democrate pe care pariați că vor conta în politica mare americană? 
– E una din întrebările-cheie ale alegerilor din toamnă pentru că dacă democrații vor pierde șansa de a recâștiga măcar Camera Reprezentanților, vina va fi nu a lui Trump sau a Partidului Republican, ci a democraților. Întrebarea principală e dacă vor vira spre progresism, cum o tot indică votanții din 2016 încoace, sau se vor încăpățâna să impună figuri centriste care nu doar că nu mai corespund cu interesele votanților democrați, dar nici cu peisajul politic extrem de polarizat. Alegerea unui primar progresist la New York, Zohran Mamdani, și alegerile interne care au urmat, inclusiv a candidatului El-Sayed, mai sus-menționat, în statul Michigan (un stat care nu e pe coasta elitistă și care s-a dovedit la ultimele alegeri un stat-cheie, pregătit să își schimbe opțiunile –swing state) indică în mod clar că opțiunea votanților democrați în marea lor majoritate e spre candidații progresiști sau social-democrați, cum mai sunt denumiți. Întrebarea e dacă leadershipul democrat va auzi vocea propriilor votanți.

Dintre figurile politice democrate active cea mai interesantă este cea a lui Alexandria-Ocazio Cortez (AOC) care, de altfel, pare că se pregătește să candideze la alegerile prezidențiale din 2028. Un politician tânăr, extrem de talentat, cu priză la votanți – la evenimentul „Fighting oligarchy” din aprilie 2026 din Los Angeles, la care au vorbit AOC și Bernie Sanders au participat peste 35.000 de oameni. Incredibil de bătăioasă, AOC are o viziune transformatoare pentru America și mi-aș dori foarte mult să reușească, dar faptul că e femeie (și spun asta cu multă tristețe) o dezavantajează. 

– Ce estimări faceți pentru alegerile din toamnă? Care partid va avea mai multă putere în Congres după aceste alegeri? 
– E imposibil de estimat în acest moment, dar putem fi siguri că bătălia va fi purtată om cu om și că vor conta și partidul din care provin, orientarea acestuia (progresism versus centrism la democrați), dar și profilul fiecărui candidat în parte și gradul de mobilizare al votanților. În plus, situația geopolitică, dar și cea internă – ambele în mișcare, pot produce surprize.

– Mai este America o democrație? 
– America e încă o democrație, dar barely (ca să folosesc acest cuvânt foarte potrivit pentru contextul actual). Democrația americană abia se ține, ca o bătrânică (are totuși 250 de ani!) pe care au ajuns-o bătrânețile, neputințele, pe care o dor toate articulațiile și care, din păcate, mai e și abuzată. Democrația americană e sub asalt și instituțiile fac față cu greu. Avem un Congres cu puteri pe hârtie, o putere judecătorească care i-a acordat imunitate aproape absolută lui Trump, funcționarii publici de carieră sunt înlocuiți în toate instituțiile-cheie, libertatea presei și de expresie sunt amenințate. 

Noțiuni fundamentale ale statului american, cum e dreptul la cetățenie prin naștere, sunt puse sub semnul întrebării. Tot mai multe facțiuni pun sub semnul întrebării dreptul la vot al femeilor (se tot vehiculează ideea de vot pe gospodărie). În tot timpul ăsta, Trump și-a consolidat puterea executivă și își continuă asaltul asupra celorlalte puteri, dar și asupra societății civile.

Asta face ca, la nivel formal, SUA să își fi pierdut statutul de democrație. Potrivit Raportului privind starea democrației pe 2026 al V-Dem Institute, SUA nu mai sunt o democrație liberală, ci doar electorală, iar the Economist Intelligence Unit a pus SUA pe locul 34 în rândul democrațiilor globale, cu scorul de 7.65 și eticheta de „democrație imperfectă” (flawed democracy). Deși SUA se regăsesc într-un trend global de erodare a democrației (Raportul Freedom in the World din 2018 marca al treisprezecelea an de declin al democrației), faptul că democrația e într-o retragere accelerată în SUA e de-a dreptul șocant. Așa cum își intitula un editorial Anne Applebaum pentru The Atlantic, „farul democrației s-a stins” (The Beacon of Democracy goes dark). În acest context, e de datoria noastră să aprindem lumina în alte părți, pentru a menține speranța democrației vie.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE