Europa este expusă bolilor infecțioase exotice și virusurilor zombi, din cauza schimbărilor climei
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Europa nu este expusă doar efectelor directe ale schimbărilor climatice, ci și efectelor indirecte ale bolilor infecțioase precum dengue, chikungunya și virusul West Nile, care își extind teritoriile spre nord, relatează France24.
Cuprins:
Vremea din Europa este neobișnuit de caldă. În Franța, mai multe orașe au fost plasate marți în alertă maximă „fără precedent”, Spania a înregistrat luni o temperatură extremă de 46 de grade Celsius, în timp ce incendiile din Turcia, cauzate de un val de căldură, au forțat evacuarea a peste 50.000 de oameni.
Deși temperaturile sunt foarte ridicate, vremea extremă nu mai este o surpriză. Oamenii de știință sunt de acord că schimbările climatice, cauzate de creșterea constantă a emisiilor de gaze cu efect de seră, reprezintă factorul principal al noii realități arzătoare la care lumea este obligată să se adapteze, fie că este vorba de valuri de căldură, inundații, secete sau frig extrem.
În timp ce schimbările meteorologice cumulative îngreunează viața oamenilor, bacteriile, agenții patogeni și virusurile „prosperă” într-o lume care devine din ce în ce mai caldă și mai umedă. Schimbările climatice duc bolile „tropicale” tocmai până în nordul Europei, schimbând geografia bolilor infecțioase.
Migrarea bolilor
„Peste jumătate din toate bolile infecțioase cu care se confruntă omenirea la nivel mondial au fost la un moment dat agravate și chiar amplificate de pericolele climatice”, spune Aleksandra Kazmierczak, expertă în relația dintre schimbările climatice și sănătatea umană la Agenția Europeană de Mediu (EEA).
„Se observă o schimbare temporală spre nord, deoarece clima actuală este mai potrivită pentru agenții patogeni. Sezonul bolilor este mai lung. Căpușele, de exemplu, sunt acum active tot timpul anului în multe locuri”, adaugă Aleksandra Kazmierczak.
Febra dengue se răspândește în Europa
Una din bolile infecțioase cu cea mai rapidă propagare în Europa este febra dengue. Numai în 2024 au fost raportate 304 de cazuri în Europa, comparativ cu 275 de cazuri înregistrate în ultimii 15 ani.
Principalul „vinovat” pentru provocarea febrei dengue este țânțarul tigru asiatic, sau Aedes albopictus. Insecta se numește vector, adică un organism viu care poate transmite agenți patogeni infecțioși între oameni sau de la animale la oameni. Cu dungile sale distinctive alb-negre, care seamănă mai mult cu cele ale unei zebre decât cu cele ale unui tigru, țânțarul tigru asiatic este capabil să transmită febra dengue, zika și chikungunya.
Până la sfârșitul anilor '90, Europa a cunoscut doar câteva boli transmise anual de țânțarul tigru asiatic. Majoritatea au fost cazuri izolate aduse acasă de călători din Asia de Sud-Est - patria lui Aedes albopictus. Dar, odată cu înmulțirea călătoriilor pe fondul globalizării, prezența insectei în Vest a crescut.
În 2006, Franța a decis ca boala dengue să fie declarată în mod obligatoriu. În 2022, prezența sa a fost detectată în majoritatea departamentelor franceze continentale. Insecta s-a adaptat rapid la mediile urbane, unde are nevoie doar de o singură apă stătătoare – un iaz netulburat sau o stropitoare uitată undeva într-un colț – pentru a se reproduce și a se prolifera.
Îmbolnăvirile s-u înmulțit atât de dramatic, încât oamenii de știință cred acum că bolile transmise de Aedes albopictus vor deveni endemice în Europa. Unii cercetători spun chiar că numărul focarelor de dengue și chikungunya ar putea crește de cinci ori până în 2060 față de ratele actuale.
Țânțarul tigru asiatic este un purtător cunoscut de mai mulți agenți patogeni. Dar condițiile climatice au contribuit la extinderea ariei geografice de răspândire a mai multor alți vectori, cum ar fi căpușele și alte specii de țânțari și muște, care sunt purtători ai propriilor boli, cum ar fi febra West Nile, boala Lyme și encefalita transmisă de căpușe. Din păcate, nu numai insectele reprezintă motive de îngrijorare.
Bolile transmise prin apă
Schimbările climatice ar putea, de asemenea, să favorizeze transmiterea bolilor transmise prin apă. În ultimii ani, Europa a experimentat impactul devastator al perioadelor extinse de ploi și inundații, care provoacă probleme la sistemele de tratare și distribuție a apei. Apa poate aduna mai mulți agenți patogeni din gropile de gunoi, câmpuri și pășuni și îi poate deversa în sistemele de tratare și distribuție.
Kazmierczak avertizează, de asemenea, asupra agenților patogeni transportați prin mare: „Pe măsură ce zona arctică se topește, salinitatea apei de mare scade, ceea ce o face ideală pentru bacterii precum vibrio. Au fost observate mai des în Marea Baltică și în Marea Nordului”, explică experta de la Agenția Europeană de Mediu.
Virusurile zombi
Permafrostul acoperă aproape 15% din emisfera nordică, o parte semnificativă fiind concentrat în Siberia, Alaska și Groenlanda. După cum sugerează și numele, permafrostul este un strat de sol și de roci care rămâne înghețat timp de cel puțin doi ani consecutivi. Acționează aproape ca un depozit frigorific pentru istorie: mamuți, tigri cu dinți-sabie și plante dispărute de mult timp au fost conservate, aproape intacte.
O parte din ceea ce este blocat în permafrost nici măcar nu este mort - este doar latent. Numeroși „microbi zombi” au fost descoperiți în urma dezghețării permafrostului de-a lungul anilor, unii după milenii. Cercetătorii și-au exprimat temeri că o nouă urgență medicală globală ar putea fi declanșată - nu de o boală nouă pentru știință, ci de o boală străveche pe care imunitatea umană modernă nu este pregătită să o combată. Dezghețarea permafrostului ar putea, de asemenea, elibera materiale radioactive vechi și substanțe chimice interzise care au fost depozitate ca deșeuri.
Așa a fost cazul în 2016, când peste 2.000 de reni au fost găsiți morți în Siberia din cauza unei epidemii de antrax. Zeci de oameni care locuiau în apropiere au fost spitalizați.
Această nouă amenințare bizară ar putea fi o altă consecință a încălzirii globale, în pofida faptului că sună ca și cum ar fi fost scoasă din paginile unui roman SF. Dar Kazmierczak spune că cercetarea este încă în stadii incipiente și că permafrostul se întinde în regiuni izolate și slab populate.
Necesitatea adaptării la un nou mediu
În general, schimbările din geografia bolilor infecțioase nu pot fi anulate. Temperaturile din Europa au crescut deja cu peste 2 grade Celsius numai în ultimul deceniu, fără niciun semn că și-ar încetini ritmul.
Dar, în pofida încălzirii climatice, Kazmierczak speră că Europa se poate adapta: „Infrastructurile naționale de sănătate și conștientizarea vor fi primordiale în adaptarea noastră. Avem deja exemple din țări care s-au confruntat deja cu aceste boli și le putem adapta la Europa.
Credem că o modalitate de a reduce amprenta noastră de carbon este și de a aduce natura în orașe și în case, dar găzduirea vectorilor este exact reversul medaliei. Trebuie să ne asigurăm că ne adaptăm în mod conștiincios”.
