Europarlamentarii români care câștigă atât de mult din alte surse, încât salariile lor de la Bruxelles par mărunțiș. Pe primul loc e Gheorghe Piperea

Cât câștigă Gheorghe Piperea din alte surse decât Parlamentul European

Piperea, care a intrat în Parlamentul European ca membru al partidului de extremă dreapta AUR, câștigă în prezent 641.000 de euro pe an din munca sa de avocat, lector și lichidator, în timp ce salariul brut al europarlamentarilor este de aproximativ 130.000 de euro pe an.

Piperea a mai încercat să candideze la Parlamentul European în 2012 , atunci ca independent, fără sprijinul partidului. El a candidat apoi la alegerile din 2024.

Piperea lucrează ca avocat, predă drept la Universitatea din București și este activ în cazuri de lichidare și faliment.

De asemenea, a spus că deține o participație de 10% la o firmă de avocatură specializată în proceduri de insolvență, dar nu participă la operațiunile companiei.

El a declarat că veniturile sale din această participație sunt exclusiv dividende și că „conform legislației române, acest lucru nu constituie un conflict de interese”. Și a adăugat: „nu înțeleg cum ar putea interfera acest lucru cu funcțiile mele de europarlamentar”.

Piperea este departe de a fi singurul legislator român care câștigă bine în afara PE. Șerban Dimitrie Sturdza, de asemenea europarlamentar AUR, a declarat venituri neparlamentare de 139.000 de euro pe an. Georgiana Teodorescu (AUR) câștigă aproape 67.000 de euro, iar Adrian-George Axinia (de asemenea, AUR) câștigă aproximativ 51.000 de euro din alte surse.

Recomandări

Prima reacție a CSM după negocierile pe pensii speciale de la Cotroceni subliniază că magistrații „depun eforturi deosebite”

Daniel Buda, europarlamentar din Cluj-Napoca din partea Partidului Național Liberal (PNL), care are un birou notarial prosper în oraș, a declarat venituri de 136.000 de euro din activitățile sale în afara PE, în timp ce Dragoș Benea, un social-democrat, a câștigat 99.000 de euro în moduri similare.

Ștefan Moșoiu și Gheorghe Cârciu (PSD) au câștigat amândoi 60.000 de euro, în timp ce un alt parlamentar PSD a câștigat 39.000 de euro. Gheorghe Falcă (PNL) a declarat 27.000 de euro, în timp ce colegul său de partid a declarat 20.000 de euro.

Deputații Alianței Democrate a Maghiarilor din România (URMDZ), Lóránt Vincze și Gyula Winkler, nu se numără printre cei care au declarat venituri suplimentare, potrivit Transtelex.

De altfel, România se situează pe locul doi, după Germania, în topul statelor membre ale UE cu cei mai mulți europarlamentari cu venituri declarate în afara PE. Activitățile sunt diverse: activități juridice, consultanță, predare, agroalimentare, funcții în corporații.

Zeci de europarlamentari au slujbe secundare în sectoare din care influențează legislația UE

Financial Times (FT) a dezvăluit că numeroși membri ai Parlamentului European (MEP) câștigă venituri din joburi secundare în domenii care se suprapun cu activitatea lor legislativă. Acest lucru ridică întrebări serioase cu privire la potențiale conflicte de interese și transparența în instituțiile europene.

Conform analizei FT, 59 de europarlamentari din cei 720 ai adunării lucrează în comitete sau pe domenii de politici legate de activitățile lor secundare plătite. Cu toate acestea, doar opt dintre aceștia declară deschis potențiale conflicte de interese în legătură cu legile la care lucrează.

Conflicte de interese pe bandă rulantă

În total, 202 europarlamentari au înregistrat un job plătit pe lângă îndatoririle parlamentare, potrivit datelor colectate de ONG-ul Transparency International. Cel mai bine plătit dintre aceștia, Gheorghe Piperea, primește aproximativ 641.000 de euro în plus față de salariul de europarlamentar de 130.000 de euro.

„Ceea ce avem este o situație în care descoperim numeroase conflicte de interese” , a declarat Raphaël Kergueno de la Transparency International. „Dar avem și un sistem care nu este deloc echipat să le gestioneze.”

Conform analizei FT, dintre cei 59 de europarlamentari care lucrează pe dosare ce se suprapun cu joburile lor secundare, peste două duzini lucrează pe dosare care par direct legate de slujbele lor secundare. Marea majoritate a acestora au decis că nu este nevoie să declare un conflict de interese.

Spre exemplu, Axel Voss, un parlamentar german din Partidul Popular European (PPE), conduce grupul său în negocierile privind legile de protecție a datelor, care pun în aplicare Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) al UE. În același timp, Voss face parte din consiliul de confidențialitate al datelor al furnizorului german de telecomunicații Deutsche Telekom, unde e consultant plătit.

Riho Terras, un parlamentar estonian din partea PPE de centru-dreapta și vicepreședinte al comisiei pentru securitate și apărare, câștigă 24.000 de euro pe an de la compania de apărare GoCraft. Terras nu a răspuns unei solicitări de comentarii.

Filip Turek, un pilot de curse ceh din grupul de extremă dreapta Patriots, este consultant auto independent, care câștigă 126.000 de euro pe an, pe lângă salariul său de europarlamentar. De asemenea, conduce negocierile pentru partidul său privind echipamentele pentru vehiculele electrice și regulile privind bateriile.

„Cred cu tărie că nu există nicio suprapunere sau conflict de interese între munca mea independentă și îndatoririle mele parlamentare”, a declarat Turek, adăugând că munca sa „se concentrează exclusiv pe vehicule de epocă și de investiții”.

Parlamentul European interzice și nu prea lobby-ul

Deși Parlamentul European interzice „activitățile de lobby plătite”, acesta permite europarlamentarilor să lucreze pentru organizații listate în registrul de transparență al UE. De asemenea, nu interzice conflictele de interese, pe care le definește ca situații în care îndatoririle unui parlamentar sunt „influențate în mod necorespunzător din motive care implică familia sa, viața emoțională sau interesul economic”.

Încercările de a reforma regulile Parlamentului European au eșuat în mare parte din cauza opoziției interne. Președintele Parlamentului, Roberta Metsola, a propus în 2023 un plan de reformă amplu după scandalul de corupție Qatargate, când au ieșit la iveală acuzații că oficiali din Qatar și alte țări au mituit membri ai parlamentului în schimbul unor favoruri.

Situația actuală ridică serioase întrebări cu privire la integritatea procesului legislativ european și la potențialele conflicte de interese ale europarlamentarilor. În ciuda unor încercări de reformă, sistemul actual pare încă inadecvat pentru a gestiona aceste probleme.

„Europarlamentarii au avut numeroase șanse să schimbe sistemul, dar au decis să nu o facă”, a declarat Kergueno de la Transparency International. „Este doar o chestiune de timp până când vom ajunge la următorul scandal.”

Europarlamentarii au o influență semnificativă în domenii puternic reglementate de UE, cum ar fi agricultura și industria, și decid cum este alocat bugetul UE – o treime din care este cheltuită pe subvenții agricole. Prin urmare, este crucial ca deciziile lor să fie luate în mod imparțial și în interesul cetățenilor europeni.

Damian Boeselager, un europarlamentar german care lucrează pe probleme de anticorupție și este afiliat Verzilor în Parlamentul European, a declarat că sectorul agricol este „extrem de dependent de stat și, prin urmare, are un interes special să investească în activități de lobby.”

Pe hârtie, regulile PE sunt clare: toate interesele care ar putea cauza un conflict de interese trebuie declarate. Cu toate acestea, practica arată o situație diferită. Mulți deputați europeni scriu pur și simplu în declarațiile lor: „nimic de declarat”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro