Un inginer geolog vinde pietre semiprețioase cu povești, la Muzeul Național de Geologie
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Și-a dedicat viața căutării pietrelor semiprețioase. A luat la pas sute și sute de pârâuri și pârâiașe. A dormit prin păduri, sub cerul liber și a trecut prin foarte multe situații-limită. Face asta în continuare și spune că atunci există pasiune, restul nu mai contează. Când nu caută pietre, vine la Muzeul Național de Geologie și le vinde la expoziții. Și povestește, oricui este dispus să-l asculte, istoria fiecărei pietricele descoperite de el însuși.
Emil Șpiac este un inginer geolog din Arad care, de 35 de ani, caută pietre semiprețioase prin munții țării. Un profesor de la Cluj l-a dus pentru prima dată pe teren și tot el i-a inspirat pasiunea pentru gemologie. Au fost de nenumărate ori în zona comunei Trestia, din județul Maramureș. “Am fost pe sute și sute de pârâiașe și pârâuri din munții țării, inclusiv Făgăraș. M-am întâlnit cu urși, vipere și cu restul animalelor”, spune inginerul. Niciodată nu i s-a părut greu sau obositor ceea ce face. “E plăcut și asta e tot ce contează”, adaugă el.
Localnicii se bucură când când văd căutătorii de “comori”
A trecut printr-o serie de peripeții, dar îi place să povestească doar despre cele vesele: nu o dată, prin pădurile unde “se cazau” s-au întâlnit cu ciobani care le-au oferit mâncare și băutură. În zona Trestia, Maramureș sunt oameni care-l știu deja și îl întâmpină cu bucurie când revine la ei alături de colegul lui de căutări. “Localnici sunt obișnuiți cu vizitatori, se bucură. Când ne văd, zic: «Aaa, ați venit după cremene!». Copiii ne întâmpină, ne-o oferă ( calcedonia- n.r.). Sunt primii de la care cumpărăm. Apoi plecăm pe câmpuri, pe drumurile din pădure, iar acolo apar ieșite din pământ bucățele de calcedonie (agat albastru dantelă- n.r.)”, spune Emil Șpiac.
Inginerul geolog spune că există multe zone ofertante în țară și mai ales după calamități, după inundații puternice, după ruperi de nori găsește ”comori”, cum îi place să numească pietrele. Zone ofertante sunt și pe Valea Mureșului și în Munții Metaliferi. Acolo apar agate calcedonii. “Calcedonia era folosită și pentru unelte paleolitice, pentru jupuire pieilor, raderea grăsimii de pe piei”, explică Emil Șpiac. La Târgul de Mărțișor de la Muzeul de Geologie, el a adus și rodocrozit, care și acesta are o poveste: “Mineralul rodocrozit a fost descris pentru prima dată în România. Din păcate nu i s-a dat importanță. Întreprinderea Minieră din Baia Mare a acționat doar în domeniul obținerii metalelor din minereurile respective, iar rodocrozitul îl găsim pe lângă zonele unde au fost transportate și exploatate minereurile și pe lângă drumurile miniere”, mai spune omul.
La expoziția de la muzeu inginerul geolog a adus și un rodocrozit găsit pe lângă un drum minier din zona Cavnic, dar și un frumos agat, pe care l-a găsit în podișul someșan. Emil Șpiac își prelucrează singur pietrele și le dă forma pe care o au când vine cu ele la expoziție. El și-a adus ”lucrările” la Târgul de Mărțișor de la Muzeul Național de Geologie, care este deschis până pe 4 martie.
