Exporturile Transnistriei se prăbușesc pe fondul crizei energetice. „Kremlinul pune presiuni pentru a destabiliza situația”, denunță Maia Sandu
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Așa-numitul prim-ministru al Transnistriei, Aleksandr Rozenberg, susține că exporturile regiunii sale s-au prăbușit cu 60% de la 1 ianuarie, când Gazprom a întrerupt livrările de gaze către Republica Moldova.
În paralel, importurile au scăzut cu 43%. „Cea mai abruptă scădere a volumului operaţiunilor de export a fost înregistrată în sectorul metalurgic, în fabricarea de maşini şi în industria chimică. Exporturile de ciment au fost complet oprite”, a precizat Rozenberg, citat de news.ro.
Autoritățile separatiste de la Tiraspol au prelungit cu încă 30 de zile, până la 8 februarie, starea de urgență din cauza crizei energetice și crizei umanitare din regiune. În acest context, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a convocat marți Consiliul Suprem de Securitate.
„Ca să fie foarte clar: scopul acestei crize umanitare provocate de Kremlin pe malul stâng este provocarea unei crize politice pe malul drept și escaladarea situației. Federația Rusă, în ultimii ani, a întreprins mai multe încercări de destabilizare pe malul drept și a încercat de fiecare dată să implice regimul de la Tiraspol în aceste acțiuni de destabilizare. Ceea ce se întâmplă acum este și o formă de presiune care vine de la Kremlin pe regimul de la Tiraspol, pentru ca acesta să fie mai cooperant în aceste acțiuni ale Kremlinului orientate pentru a destabiliza situația în Republica Moldova”, a declarat Maia Sandu la finalul ședinței, potrivit Agerpres.
Maia Sandu a reiterat că Republica Moldova nu are datorii către Gazprom. „Această criză energetică este provocată de decizia concernului Gazprom de a nu livra gaze naturale pe malul stâng, în pofida obligațiilor contractuale, contract semnat încă din 2021. Gazprom a decis, încă din 2022, în mod unilateral, să nu își onoreze angajamentele față de malul drept, reducând atunci substanțial livrările de gaze naturale și, de atunci, gazele naturale care au continuat să vină de la Gazprom au mers pe malul stâng”, a subliniat ea.
„De la 1 ianuarie, așa cum cunoașteți cu toții, aceste gaze nu mai sunt furnizate pe malul stâng și această situație a generat o criză umanitară pe malul stâng. În secolul nostru avem oameni care nu au căldură, care nu au electricitate sau apă câteva ore pe zi. Este o situație extrem de complicată. Chișinăul nu împiedică tranzitul de gaze rusești pe teritoriul nostru. Malul drept nu are datorii față de Gazprom, așa cum în mod fals insinuează partea rusă și încearcă să justifice această decizie de a nu furniza în continuare gaze pe malul stâng. Nu avem datorii, există un audit internațional care confirmă acest lucru”, a precizat Sandu.
Președinta Republicii Moldova a mai spus că s-a oferit să ajute Transnistria, dar regimul separatist de la Tiraspol a refuzat ajutorul. „Chișinăul s-a adresat Tiraspolului încă din luna noiembrie, pentru a discuta situația și pentru a elabora soluții pentru această criză. Răspunsul Tiraspolului a fost negativ. Deci, în mod constant, s-a refuzat elaborarea acestor soluții și a fost refuzată oferta unui potențial ajutor umanitar - și nu doar din partea Chișinăului, și din partea partenerilor de dezvoltare. (...) Guvernul s-a oferit să cumpere gaze pentru malul stâng. Împreună cu partenerii din Ucraina, am discutat posibilitatea livrării de cărbune pentru ca să se genereze energie electrică pentru malul stâng. Toate aceste oferte au rămas fără răspuns”, a declarat Maia Sandu.
Cu câteva zile înainte de încetarea acordului de tranzit dintre Gazprom și Naftogaz (Ucraina), compania rusă a comunicat Republicii Moldova că nu va furniza gaze Transnistriei de la 1 ianuarie din cauza neachitării unei pretinse datorii de 709 milioane de dolari. Guvernul de la Chișinău contestă această datorie, care nu este confirmată de un audit internațional. Ca alternativă la tranzitul via Ucraina, Rep. Moldova a proprus Gazprom să livreze gaze în Transnistria prin ruta transbalcanică, dar soluția a fost refuzată de regimul de la Moscova. În schimb, atât Moscova, cât și Tiraspolul insistă să dea vina pe conducerea prooccidentală de la Chișinău. Acest nou efort de destabilizare vine cu câteva luni înainte de alegerile parlamentare din Republica Moldova.
