Fără emoţie, fără miză, dar cu prea mult Facebook. 7 motive pentru care am avut o campanie electorală anostă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ultimele două săptămâni au arătat complet diferit faţă de perioadele de dinaintea alegerilor din 2014 sau 2009, de exemplu. Lipsa unei dezbateri reale între primii doi-trei clasaţi în sondaje este doar o parte a acestei campanii şterse.
Cuprins:
Sunt multe motive şi mulţi factori care au dus la acest deznodământ, în care electoratul nu a aflat, cu adevărat şi în întregime, care este oferta politică.
Libertatea a discutat cu sociologul Barbu Mateescu şi cu politologul Andrei Ţăranu pentru a afla câteva dintre aceste motive.
1. Prea puţin curaj
Candidaţii s-au bazat pe partidele pe care le aveau în spatele lor şi pe baza electorală la care puteau miza. În felul acesta, au preferat să nu iasă din zona de confort.
Candidații au fost prudenți, cu o excepție, Teodor Paleologu, care era într-o situaţie foarte defavorabilă. Neavând un partid puternic în spatele lui, a trebuit să se agite, dar în rest a lipsit curajulBarbu Mateescu, sociolog:
Acest lucru poate conveni candidaţilor, dar este în detrimentul electoratului.
"Nu este neapărat un lucru rău pentru fiecare candidat, dar când este nota definitorie a întregii campanii este mai puţin apetisantă pentru votanţi", spune sociologul.
2. S-au luptat instituţiile, nu oamenii
Tonul campaniei a fost dat de PNL şi de PSD, însă mai puţin între candidaţi, Klaus Iohannis şi Viorica Dăncilă. Accentul a fost pus pe lupta instituţională.
"Au construit jocul ăsta complet non-emoţional, înlocuindu-l cu un joc eminamente instituţional: cade sau nu Guvernul, relaţia dintre prim-ministru şi preşedinte, şi aşa mai departe. A generat tensiune doar pentru electoratul unuia sau altuia, şi evitând complet discuţia despre ceilalţi candidaţi", spune politologul Andrei Ţăranu.
Cum bătălia principală s-a dus la nivelul acesta, instituţional, ceilalţi candidaţi nu au avut cum să se desfăşoare.
3. A lipsit emoţia de la europarlamentare
Cea mai mare parte a emoţiilor din societate s-au disipat odată cu alegerile europarlamentare, care au văzut o răsturnare a ierarhiilor pe scena politică. Balanţa s-a schimbat inclusiv la nivel înalt, odată cu înlocuirea Guvernului.
Această situaţie a dus la o campanie anemică nu doar din partea candidaţilor, ci şi din partea electoratului.
Prezenţa este mărită de conflicte, de diferenţe de opinie. Există acum această componentă de dezangajare.Barbu Mateescu, sociolog:
Din acest motiv, ne putem aştepta şi la o prezenţă mai scăzută la vot.
S-a creat un fel de lehamite. Sunt foarte mulţi oameni care nu ştiu ce să voteze şi preferă să nu se ducă la vot.Andrei Ţăranu, politolog:
Această direcţie poate fi însă anulată de votul din Diaspora, consideră Barbu Mateescu. Cetăţenii din afara ţării au trei zile la dispoziţie să voteze, pe lângă votul prin corespondenţă, iar până acum cifrele arată o prezenţă mare.
4. Klaus Iohannis, dat câştigător
Sondajele arată o diferenţă mare între Klaus Iohannis şi contracandidaţi. Această idee, că preşedintele în funcţie are asigurat al doilea mandat, a fost alt factor care a făcut lupta mai puţin agresivă.
Au contribuit la asta în special liderii PNL.
"Ei au dat semnalul încă de la sfârşitul anului trecut că, orice s-ar întâmpla, Iohannis câştigă. Nu a existat niciodată o cifră măcar care să spună că Iohannis tremură, poate să-i fie ameninţat tronul", spune Andrei Ţăranu.
Din acest motiv, cel puţin turul I cu preşedintele în funcţie într-un rol retras.
Campania a fost pentru cine se bate cu Iohannis. Iohannis nu a participat deloc la campania electorală, pe principiul: Voi trebuie să veniţi să vă bateţi cu mine.Andrei Ţăranu, politolog:
5. Prea puţine teme de campanie
Constituţia joacă un "renghi" candidaţilor la prezidenţiale, consideră Barbu Mateescu.
"Atribuţiile preşedintelui nu sunt de fapt nici măcar cu un impact de 10% asupra vieţii cetăţenilor. Nu sunt atribuţiile prim-ministrului sau ale Parlamentului. E vorba de lucruri complexe, cum e funcţia de mediator între stat şi societate. Nu sunt foarte ofertante atribuţiile preşedintelui, pentru a se face o discuţie pe baza lor", spune sociologul.
Mai ales că România este membră NATO şi UE, deci politica externă este "pe pilot automat".
"În contextul acesta, contează foarte mult partidele cu care sunt afiliaţi candidaţii, prezenţa lor publică, modul în care au comunicat. Sunt aspecte foarte personale", spune el.
6. Prea mult Facebook
Facebook, ne arată toată studiile, cel puţin în România, nu aduce un plus mai mare de 5, maximum 7%. În bule nu face decât să se audă ecoul bulei. Bulele nu reuşesc să treacă unele de altele. Dau senzaţia că e foarte multă vâltoare, dar numărul real al celor care sunt în bula respectivă este mult mai mic.Andrei Ţăranu, politolog:
Iar candidaţii au fost exces de Facebook şi social media, fără să înţeleagă că în România media tradiţională este încă mai puternică.
7. Scandalul a înecat mesajul
Nu este doar vina candidaţilor pentru această situaţie. Chiar media a contribuit la această percepţie, concentrându-se mai puţin pe lupta dintre candidaţi, şi mai mult pe cea între instituţii.
Deşi scandalul politic a fost la cote reduse faţă de alte campanii, presa a pus totuşi accentul pe el.
"Media a fost fericită că i s-a aruncat un scandal pe care îl înţelege, lupta dintre preşedinte şi prim-ministru, moţiunea de cenzură. A rămas cantonată în acest fel de discurs politic, evitând discursul de campanie electorală.
Şi aşa, degeaba s-a dus unul ca Barna şi a bătut toată ţară, că nimeni nu l-a băgat în seamă la nivel mediatic.Andrei Ţăranu, politolog:
