Medici români, despre Favipiravir, singurul antiviral anti-COVID din farmacii: „Are riscuri mai mari decât beneficii”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
La finalul lunii ianuarie, Ministerul Sănătății a introdus în farmacii Favipiravir, medicament antiviral utilizat cu un succes redus în tratarea cazurilor ușoare de COVID-19. Specialiștii precizează însă că decizia ministerului este una contraintuitivă: toate studiile majore realizate pe Favipiravir arată beneficii cel mult modeste și doar scurtarea perioadei până la negativare.
Cuprins:
În același timp, riscurile apariției unor efecte adverse severe sunt ridicate. „Trebuie luat cu foarte multă precauție”, spune și ministrul sănătății, Alexandru Rafila.
Studiile arată că acest antiviral doar scurtează, într-o mică măsură, durata de timp până când o persoană se vindecă de formele ușoare și are un test PCR negativ.
Specialist român stabilit în SUA: „Favipiravirul nu are niciun efect pe SARS-CoV-2”
Medicul român Cristian Apetrei, specialist în boli infecţioase şi microbiologie la Universitatea din Pittsburgh, SUA, a atras atenția în mai multe rânduri asupra deciziei Ministerului Sănătății de a introduce Favipiravirul în farmacii.
„Antiviralele din această categorie sunt realele antivirale, confirmate în trialurile clinice de către big pharma: Remdesivir, Molnupiravid, Paxlovir. Ultimul dintre ele probabil cel mai eficace, dar indisponibil în România, pentru că avea un contract-standard care nu i-a plăcut domnului ministru. Și care contract nu se compara nici pe departe cu acela al Favipiravirului, care era excelent. Favipiravir care n-are niciun efect pe SARS-CoV-2. Dar se va găsi în farmacie. Pentru tot poporul”, a scris Cristian Apetrei pe contul său de Facebook.
Acesta a precizat că singurul beneficiu identificat științific al Favipiravirului este acela că pacienții din grupul de control al unor studii științifice au avut un „clearance viral” (au eliminat virusul din organism) mai frecvent la 14 zile decât cei tratați cu protocolul standard.
„Pacienții care au primit Favipiravir au avut un risc cu 7% mai mic de a necesita intubare, riscul de internare la ATI nu a diferit semnificativ între tratați și netratați, nu a avut niciun efect benefic în termeni de mortalitate între control și grupul de Favipiravir la pacienții cu forme ușoare spre moderate de COVID-19”, a mai explicat profesorul din SUA.
Prof. dr. Radu Iliescu, specialist în farmacologie: „Are cel mult un beneficiu modest”
La solicitarea Libertatea, prof. dr. Radu Iliescu, specializat în farmacologie, prorector la Universității de Medicină Grigore T. Popa din Iași, a analizat majoritatea studiilor realizate asupra efectelor Favipiravir în tratarea cazurilor de COVID-19. Specialistul a precizat că, în cel mai bun caz, se poate spune că administrarea medicamentului poate avea „un beneficiu modest”.
„Unul dintre studii vizează «clearance-ul viral», momentul negativării testului PCR în grupul de pacienți care au primit Favipiravir. În anumite situații, cifrele arată că momentul negativării apare cu 1-2 zile mai repede, este o chestiune statistică. Din punctul de vedere al supraviețuirii și al evoluției spre o formă mai gravă, niciun studiu nu arată vreo diferență semnificativă statistică”, a declarat prof. dr. Radu Iliescu pentru Libertatea.
Studiile susțin și recomandările Ministerului Sănătății: medicamentul trebuie să fie prescris pentru utilizare doar în cazurile simptomatice, dar cu forme ușoare sau medii, cât mai devreme în parcursul bolii.
Dar prof. dr. Radu Iliescu atrage atenția asupra efectelor adverse ale medicamentației, care sunt majore, au o incidență relativ crescută și impun o utilizare foarte chibzuită.
Riscul de efecte adverse majore este unul mare
„Au fost raportate efecte asupra măduvei osoase: scade numărul de globule roșii și albe din sânge, efecte toxice hepatice, cum au și alte antivirale, fiindcă interferează cu mecanisme biologice, precum replicarea celulară. Apare teratogenitatea - malformații la făt - și din cauza aceasta Favipiravirul nu se recomandă decât în cazurile în care se poate demonstra dincolo de orice dubiu lipsa unei sarcini. Se recomandă inclusiv existența unei perioade de 25 de zile de la ultimul contact sexual, atât de serios este acest risc”, a explicat prof. dr. Radu Iliescu.
Specialistul spune că există o fundamentare logică a deciziei de a face Favipiravirul disponibil pe scară largă. În politicile de sănătate publică, spune prof. dr. Radu Iliescu, cazul ideal este cel în care un astfel de medicament ajută la tratarea unui număr mare de cazuri ușoare-medii, fără ca ele să ajungă la spital. Dar în România nu este un caz ideal, crede cercetătorul, tocmai din cauza faptului că avem exemplul antibioticelor: deși se dau doar pe rețetă, fenomenul autoadministrării este unul deosebit de răspândit.
„Practic, ideea este de a avea un fel de petic până când devine disponibil în România un medicament mai eficient. Totodată, în cultura din România există o cantitate foarte mare de antibiotice care este autoadministrată, deși se eliberează, teoretic, doar cu recomandare de la medic. De aceea este foarte probabil ca și în cazul Favipiravirului să fie foarte administrat, chiar și atunci când nu este cazul”, a mai spus prof. dr. Radu Iliescu.
În momentul de față, există două medicamente antivirale cu efecte dovedite asupra SARS-CoV-2. Molnupiravirul, care a început să devină disponibil de la începutul lunii februarie și în România, reduce spitalizarea cu 50% conform studiilor.
În același timp Paxlovid, realizat de Pfizer, reduce spitalizarea cu 89%. Paxlovid nu va ajunge în România fiindcă Ministerul Sănătății a explicat că negocierile cu Pfizer au eșuat.
Medicamentul nu se regăsește în schemele de tratament din multe țări europene
Favipiravirul a fost folosit în mai multe spitale din Europa în ultimii doi ani, în principal în cadrul unor studii clinice pentru a determina eficiența acestuia. La finalul anului 2021, o analiză realizată de un site specializat prezenta că există autorizație completă sau pentru utilizarea în regim de urgență în țări precum Mexic, India, Indonezia, Thailanda, Emiratele Arabe Unite sau Malaysia. Se utilizează parțial în țări precum Marea Britanie, Grecia, Ungaria sau Arabia Saudită.
Într-un material amplu realizat de Libertatea, Robert Ancuceanu, fostul președinte al Agenției Naționale a Medicamentului, a explicat că Aviganul, denumirea comercială a Favipiravirului, se folosea la finalul anului trecut doar în Ungaria, dintre țările UE.
„În Cehia e autorizat Aviganul original, dar nu se folosește la COVID. Mai mult, India a eliminat Favipiravir din tratamentul de COVID. S-a constatat că scurtează febra cu două zile, dar nu e nevoie să iei medicament teratogen (care provoacă malformații copilului în timpul sarcinii - n.r.), ci poți să o reduci cu paracetamol. Nu avem dovezi că reduce mortalitatea, ci doar reduce febra, cu două zile. Nu se reduce nici necesitatea unui medicament mai scump și are efecte adverse”, a spus, la momentul respectiv, Robert Ancuceanu.
La momentul respectiv, în România medicamentul era importat de compania Terapia Cluj, deținută de Sun Pharma, care au cumpărat licența producerii medicamentului din Japonia și produceau un echivalent. Terapia dorea să realizeze în țară Favipiravir.
La momentul acesta, directorul executiv al Terapia, Dragoș Damian, a spus pentru Libertatea că au abandonat furnizarea la finalul anului trecut, astăzi fiind importat medicamentul din Ungaria.
